Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Împărăția lui Dumnezeu, iubirea Preasfintei Treimi revărsată în îngeri și oameni”

„Împărăția lui Dumnezeu, iubirea Preasfintei Treimi revărsată în îngeri și oameni”

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Știri
Un articol de: Diac. Andrei Butu - 08 Ianuarie 2023

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit duminică, 8 ianuarie, la finalul Sfintei Liturghii săvârșite în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, un cuvânt de învățătură în care a explicat înțelesurile duhovnicești ale pasajului evanghelic rânduit în Duminica după Botezul Domnului (Matei 4, 12-17). Preafericirea Sa a subliniat că, în esență, Evanghelia ne spune că Iisus Hristos este Lumina vieții veșnice.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus în cuvântul de învățătură că în Duminica după sărbătoarea Bobotezei „se arată mai întâi legătura dintre Botezul Domnului și lumina Evangheliei lui Hristos, pe care El începe să o binevestească. În al doilea rând, se arată legătura dintre chemarea la pocăință și vestirea Împărăției cerurilor”.

În continuare, Patriarhul României a explicat expresia „poporul care stătea în întuneric” (Matei 4, 16) și Cine este „Lumina cea mare”: „Evanghelistul Matei ne spune că prin venirea lui Iisus la Capernaum, lângă mare, lumină mare s-a arătat poporului și celor care «şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit» (Matei 4, 16), adică evreilor li s-a arătat lumină mare, iar popoarelor păgâne, politeiste, care se închinau la mulți zei sau idoli li s-a arătat și lor lumină. Lumina aceasta este Hristos Însuși. Deci, s-a făcut o schimbare în viața etniilor care conviețuiau în Galileea, numită Galileea etniilor sau a neamurilor, a națiunilor”.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că pocăinţa ca schimbare, înnoire şi sfinţire a vieţii este o lucrare necesară înainte de botez. „Vedem că Mântuitorul începe activitatea Sa în această zonă prin predicarea Evangheliei Împărăției cerurilor. Este o veste bună legată de un obiectiv precis, nu este vorba de o ideologie, ci despre o stare nouă. Este vorba de dobândirea vieții veșnice. Evanghelia Împărăției cerurilor este Evanghelia vieții veșnice. Mântuitorul începe predica Sa, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul, cu cuvintele: «Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!». Predicarea Evangheliei Împărăției cerurilor începe cu o chemare la schimbare a modului de a gândi, de a simți, de a viețui și de a făptui. «Pocăiți-vă» înseamnă în limbajul Noului Testament «schim­bați-vă», «înnoiți-vă» modul de a viețui. Prin această schimbare se pregătește omul pentru a primi botezul ca fiind singura ușă de intrare în Împărăția cerurilor. (…) Botezul este temelia pregătirii pentru intrarea în Împărăția cerurilor, dar el este însoțit de pocăință, de schimbarea modului de a gândi prin credința în Iisus Hristos. Așa cum ne învață Sfântul Vasile cel Mare, botezul Sfântului Ioan Botezătorul este începutul botezului creștin, iar botezul creștin este desăvârșirea botezului Sfântului Ioan Botezătorul”, a reliefat Preafericirea Sa.

Patriarhul României a vorbit și despre legătura dintre Taina Botezului și Taina Pocă­inței: „Pocăința este necesară pentru botez, iar botezul nu poate fi repetat. În schimb, iertarea păcatelor se dăruiește prin Taina Pocăinței, numită de Părinții Bisericii și botezul lacrimilor. O singură dată ne putem boteza în numele Sfintei Treimi, dar de mii de ori înnoim pocăința prin regretul sau căința pentru păcate spre îndreptarea vieții. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei este înnoirea botezului, dar nu repetarea acestuia. De aceea a fost numită «botezul lacrimilor», care nu se face prin apă, ci prin părere de rău pentru păcatele săvârșite, prin cererea de iertare, pe care o primește cel ce se pocăiește de la preotul la care se spovedește și această pocăință este necesară atât pentru pregătirea pentru botez, cât și pentru ­pregătire spre împărtășirea cu ­Hristos. (…) Pocăința, atât la Sfântul Ioan Botezătorul, cât și în predica Mântuitorului, este necesară pentru a ne apropia de Împărăția cerurilor. Aceasta s-a apropiat de oameni prin însuși faptul că Hristos S-a făcut om”.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat cum poate fi înțeleasă Împărăția cerurilor vestită de Botezătorul Ioan și de Domnul Hristos. „Evanghelia de astăzi ne arată atât importanța botezului în numele Sfintei Treimi, cât și legătura tainică între pocăință și intrarea în Împărăția cerurilor. De asemenea, este necesar să înțelegem ce este Împărăția cerurilor. Este comuniunea de iubire sfântă și veșnică a Preasfintei Treimi cu sfinții îngeri și cu toți oamenii care de-a lungul veacurilor au crezut în Hristos și au urmat voinței Lui. De aceea, Împărăția lui Dumnezeu, așa cum spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani, nu este mâncare și băutură, ci dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt. Împărăția lui Dumnezeu este această iubire a Preasfintei Treimi revărsată în îngeri și oamenii credincioși. Această fericire veșnică se dobândește prin curățirea de păcate, creșterea în virtuți, mai ales în iubire milostivă și darnică, și prin împlinirea voii lui Dumnezeu în tot ceea ce facem. Această apropiere maximă a oamenilor față de Dumnezeu este o schimbare în viața oamenilor. Oamenii cei mai apropiați de Împărăția cerurilor sunt sfinți. (…) Evanghelia de astăzi ne cheamă la pocăință, care înseamnă schimbare, dar și permanentă smerenie, recu­noaștere a faptului că nu am făcut tot ceea ce puteam să facem bine”, a precizat Patriarhul Bisericii noastre.