În Ajunul Crăciunului, marți, 24 decembrie 2024, a avut loc la Catedrala Patriarhală din Capitală un concert de colinde susținut de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române și de Grupul psaltic
În Timişoara sunt mai multe maşini decât apartamente
▲ Potrivit datelor prezentate de autorităţile locale, numărul total al autovehiculelor deţinute de locuitorii Timişoarei a ajuns la 158 de mii, cifră ce depăşeşte cu 35 de mii pe cea a locuinţelor din acest oraş ▲ Întrucât Timişoara este construită în stilul burgurilor, cu străzi înguste, autorităţile locale nu mai pot apela la lărgirea actualelor carosabile din oraş, singura modalitate de fluidizare a circulaţiei fiind crearea de străzi cu sens unic ▲
Un număr de 4 mii de autoturisme au fost înmatriculate în primul trimestru al acestui an în judeţul Timiş. Potrivit datelor prezentate de autorităţile locale, cea mai mare parte a maşinilor nou achiziţionate aparţin locuitorilor municipiului Timişoara, numărul total al autovehiculelor deţinute de aceştia ajungând la 158 de mii, cifră ce depăşeşte cu 35 de mii pe cea a locuinţelor din acest oraş. Prefectul Ovidiu Drăgănescu a atras atenţia autorităţilor locale asupra faptului că, dacă nu se va moderniza actuala reţea stradală, ritmul ridicat de achiziţionare de autovehicule va bloca circulaţia rutieră în Timişoara în cel mult zece ani. Întrucât Timişoara este construită în stilul burgurilor, cu străzi înguste, autorităţile locale nu mai pot apela la lărgirea actualelor părţi carosabile din oraş, singura modalitate de fluidizare a circulaţiei fiind crearea de străzi cu sens unic. O soluţie în acest sens constă în realizarea unui plan de anvergură, cu ţintă de finalizare peste 20 de ani, cuprins în studiul „Vision Timişoara 2030 - suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru infrastructura oraşului Timişoara“. Potrivit studiului, transportul de marfă din centrul municipiului va fi scos din oraş, prin realizarea unei centuri feroviare şi prin legarea aeroportului cu linia de cale ferată. Acelaşi studiu prevede realizarea de poduri peste Bega, legarea reţelei urbane de cele regionale şi europene, realizarea unui sistem coerent de parcări, dezvoltarea unui sistem de control al traficului, care să dea prioritate transportului public, şi dezvoltarea unei reţele de circulaţie, destinată transportului nemotorizat.