IPS Mitropolit Teofan, la hramul Mănăstirii Stavnic

Ca în fiecare an, în data de 26 octombrie, credincioşii ortodocşi l-au sărbătorit pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitor al numeroase biserici parohiale, schituri şi mănăstiri din ţara noastră. Din salba lăcaşurilor de cult de la noi închinate Sfântului Mare Mucenic Dimitrie se numără şi Mănăstirea Stavnic din judeţul Iaşi, unde slujba hramului din acest an a fost oficiată de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan.

 

Mănăstirea Stavnic din comuna Voineşti, judeţul Iaşi, şi-a sărbătorit sâmbătă hramul. Slujba Sfintei Liturghii în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost una deosebită, fiind săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, în biserica cea nouă a mănăstirii, aflată în construcţie. Alături de părintele arhimandrit Amfian Ragoşcă, stareţul Mănăstirii Stavnic, din soborul ce a slujit Sfânta Liturghie alături de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, au făcut parte arhim. Nichifor Horia, stareţul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi şi exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, pr. prof. univ. dr. Viorel Sava de la Facultatea de Teologie ieşeană, protos. Chesarie Codreanu, stareţul Mănăstirii Dobrovăţ, şi protos. Cristofor Ruxandu, stareţul Mănăstirii Piatra Sfântă.

 

Întrucât Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a fost sfânt militar, la invitaţia părintelui stareţ, la slujba arhierească au fost prezenţi reprezentanţi ai Armatei şi ai Poliţiei, precum şi oficialităţi locale. Înainte de începerea Sfintei Liturghii, IPS Teofan a citit rugăciunea arhierească de dezlegare.

Citirea Sfintei Evanghelii a fost urmată de cuvântul de învăţătură, rostit de IPS Teofan. În prima parte a predicii rostite, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a subliniat de ce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie se bucură de o mare cinstire, atât la noi, cât şi în celelalte ţări creştine: „Suntem în ziua Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, mare mucenic al Bisericii lui Hristos din primele veacuri creştine, când libertatea de credinţă era încă interzisă, sfânt ale cărui sfinte moaşte se află în cetatea cea binecuvântată a Salonicului. Sfântul Dimitrie este recunoscut de Biserică ca fiind izvorâtor de mir, dătător de tămăduiri, ocrotitor al oastei şi rugător înaintea lui Dumnezeu pentru a fi păziţi de groaza cea mare a clătinărilor de pământ şi a dezastrelor de orice fel“. În continuare, referindu-se la Evanghelia zilei, IPS Teofan a vorbit despre calea sigură ce-l duce pe om spre mântuire: „Iubirea omului faţă de Dumnezeu, bazată pe credinţă adevărată, iubirea omului faţă de om, bazată pe prelungirea aceleiaşi iubiri către Creator, constituie calea prin care persoana umană poate să răzbată pe marea învolburată a acestei lumi, găsind răspuns la întrebările care îi frământă viaţa. Această cale nu este una uşoară, dar nu trebuie să uităm că ea a fost urmată mai întâi de Domnul nostru Iisus Hristos, apoi de sfinţii Lui, între care se numără şi Marele Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Acesta este şi calea pe care noi, cei botezaţi în numele Preasfintei Treimi, suntem chemaţi să o parcurgem. Greu a fost drumul Golgotei pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos, dar, pentru aceasta, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel, Dumnezeu «I-a dat Lui nume care este mai presus de orice nume». Grea şi dureroasă a fost şi pătimirea Sfântului Dimitrie, însă el a fost răsplătit de Dumnezeu să simtă plinul vieţii sale şi să dobândească bucuria împărăţiei cerurilor, devenind izvorâtor de mir şi rugător în faţa tronului lui Dumnezeu pentru semenii săi“.

 

La finalul Sfintei Liturghii, arhim. Amfian Ragoşcă, stareţul Mănăstirii Stavnic, a mulţumit tuturor celor prezenţi la slujba Sfintei Liturghii, „mănunchi şi în acelaşi timp încununare a rugăciunilor de slavoslovie, de mulţumire şi de cerere aduse de oameni lui Dumnezeu“.

Mănăstirea Stavnic se află la 20 de kilometri de oraşul Iaşi şi este continuatoarea Schitului Vovidenia (Stavnic), situat în pădurile ce împrejmuiau oraşul în secolul al XVIII-lea. Acest schit cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“ a fost ctitorit de către medelnicerul Constantin Cucoranul, devenit ulterior vieţuitor al acestei mănăstiri, cu numele de monahul Calistru. În anul 1766, urmaşii ctitorului au închinat acest schit Mănăstirii „Sfântul Spiridon“ din Iaşi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, biserica Schitului Stavnic a fost bombardată, ceea ce a dus, în anul 1947, din cauza imposibilităţii restaurării acesteia, la trecerea în patrimoniul parohiei Slobozia, urmând ca aceasta să o restaureze.

 

După Revoluţia din decembrie 1989, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, vechiul schit Stavnic a renăscut, de această dată ca paraclis mitropolitan, purtând numele de Mănăstirea Stavnic şi având ca protector pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.