De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Mănăstirea Petru Vodă şi-a sărbătorit ocrotitorii
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil au fost sărbătoriţi în mod cu totul deosebit ieri, la Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ, unde Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. La slujba arhierească a fost prezent şi stareţul mănăstirii nemţene, părintele Iustin Pârvu, ajuns la vârsta de 93 de ani.
Ieri, 8 noiembrie 2012, în ziua când Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, denumiţi în popor şi "Voievozi", Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ şi-a serbat hramul. Credincioşii prezenţi la sărbătoarea aşezării monahale au participat cu evlavie la Sfânta Liturghie oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte şi arhim. Luca Diaconu, stareţul Mănăstirii Bistriţa şi exarh al zonei Neamţ. IPS Teofan, în cuvântul de învăţătură rostit, a subliniat importanţa trezviei duhovniceşti permanente: "La mijlocul Sfintei Liturghii, după rostirea Crezului, înainte de marele moment al prefacerii darurilor de pâine şi vin în Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos, preotul rosteşte cuvintele "să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte, Sfânta Jertfă cu pace să o aducem". Aceste cuvinte reprezintă o preluare în Tradiţia Bisericii a celor rostite de marele Arhanghel Mihail, sărbătorit astăzi împreună cu Sfântul Arhanghel Gavriil, în momentul când a văzut cetele îngerilor conduşi de Lucifer, căzând din înaltul cerului, din cauza dorinţei de a fi ca Dumnezeu. Astfel, Arhanghelul Mihail opreşte continuarea căderii îngerilor în întunericul cel din adânc. Acest strigăt îngeresc, rostit mai înainte de vremea când omul şi toată făptura au fost aduse dintru nefiinţă la fiinţă, a fost aşezat în mijlocul Bisericii şi în mijlocul vieţii credincioşilor, chemaţi să nu aibă altă inimă decât Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. În acelaşi timp, acest strigăt trebuie să constituie, în toată vremea, trâmbiţa care să răsune în viaţa şi în conştiinţa atât a vieţuitorului din mănăstire, cât şi a creştinului din lume". "Pacea Sfintei Liturghii trebuie dusă de credincios în sânul familiei şi în mijlocul lumii" "La sfârşitul Sfintei Liturghii, după ce preotul şi credincioşii s-au împărtăşit cu dumnezeieştile Taine, preotul spune credincioşilor cuvintele "Cu pace să ieşim", pentru a arăta că pacea sfântă a Cerului cu care este binecuvântat cel ce participă la dumnezeiasca slujbă trebuie dusă de credincios dincolo de zidurile lăcaşului de cult, în sânul familiei şi în mijlocul lumii din care face parte. Această pace a Bisericii trebuie menţinută, căci nu suntem chemaţi să fim creştini doar în cele câteva ceasuri în care participăm la sfânta slujbă, ci suntem chemaţi să-L avem pe Hristos în mijlocul nostru în fiecare clipă a vieţii noastre. Pentru aceasta însă e nevoie de trezvie şi de lupta împotriva războiului dintre noi şi împotriva ispitelor venite de la trup, de la lume sau de la demoni", a mai spus IPS Teofan. Hramul Mănăstirii Petru Vodă s-a încheiat cu citirea rugăciunii de dezlegare de către Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, după care toţi credincioşii prezenţi au fost invitaţi la o agapă creştinească. "Mănăstirea nu este altceva decât pregustarea împărăţiei cerurilor" În după-amiaza aceleiaşi zile, IPS Teofan a poposit şi la Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" - Petru Vodă, unde a adresat un scurt cuvânt de învăţătură obştii de maici care osteneşte în această aşezare monahală: "Monahii au fost rânduiţi de Dumnezeu pe pământ ca să formeze ceata îngerilor care să completeze pe cei ce au căzut odată cu Lucifer şi să fie astfel alături de cei care stau lângă tronul Preasfintei Treimi, iar această taină în viaţa călugărilor se împlineşte încă din această lume. Mănăstirea nu este altceva decât pregustarea împărăţiei cerurilor, după cuvântul Mântuitorului Hristos, care a spus că în împărăţie "nu se însoară, nici nu se mărită, ci toţi sunt ca îngerii lui Dumnezeu din ceruri"".