De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Nouă apariţie editorială
La Editura BASILICA a Patriarhiei Române a apărut de curând, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, lucrarea „Motivul corabiei în opera Sfântului Ioan Gură de Aur între tradiţie şi inovaţie”. Cartea este semnată de Tincuţa Ojog și este structurată în șapte capitole.
Lucrarea „Motivul corabiei în opera Sfântului Ioan Gură de Aur între tradiţie şi inovaţie” urmăreşte să identifice semnificaţiile pe care Sfântul Ioan Gură de Aur le atribuie corabiei, intenţionalităţile de ordin moral, practic şi teologic pentru care acesta foloseşte corabia (cu sens metaforic sau alegoric), precum şi funcţiile utilizării metaforelor şi comparaţiilor referitoare la corabie din opera hrisostomică. Autoarea a abordat tema dintr‑o perspectivă interdisciplinară, istoria, retorica, teologia şi hermeneutica bucurându‑se de o atenţie deosebită.
Primul capitol este dedicat atât prezentării unui istoric al cercetărilor, în care sunt citaţi principalii exegeţi ai operei hrisostomice, cât şi expunerii demersului exegetic al autoarei, aceasta analizând din vastul areal al simbolismului corabiei doar metaforele şi comparaţiile referitoare la corabie, precum şi situaţiile de izotopie metaforică la care Sfântul Ioan Gură de Aur a apelat pentru a pune în lumină adevărul învăţăturilor biblice. „Intenţia mea a fost de a corela forma şi funcţia stilemelor investigate şi de a stabili comparativ modul în care Sfântul Ioan Gură de Aur se conformează unei tradiţii stilistice creştine în transmiterea mesajului evanghelic. Tratarea surselor literare (Vechiul şi Noul Testament; izvoarele literare profane greco‑latine: Aristotel, Eschil, Aristofan, Polybius, Flavius Josephus, Cicero, Pausanias, Quintilian ş.a.; izvoarele literare creştine: Origen, Sfântul Atanasie al Alexandriei, Sfântul Chiril al Ierusalimului, Sfântul Chiril al Alexandriei, Clement Alexandrinul, Sfântul Grigorie al Nyssei, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Vasile cel Mare, Tertulian, Lactanţi, Fericitul Augustin ş.a.; opera Sfântului Ioan Gură de Aur, în special omiliile) s‑a realizat prin întrebuinţarea metodei analizei de text şi a celei interpretative, fapt de natură să asigure un grad sporit de coerenţă lucrării”, scrie autoarea Tincuţa Ojog în Cuvântul înainte al lucrării. Ancorarea lucrării în tradiţia stilistică antică este realizată în capitolul al 2‑lea intitulat: Problematica ornamentelor stilistice în poetica şi retorica antică. Atitudinea Părinţilor Bisericii, greci şi latini, din secolele II‑IV, faţă de ornamentele stilistice ale retoricii clasice formează subiectul celui de‑al 3‑lea capitol. Atitudinea creştină faţă de moştenirea retorică păgână este prezentată în capitolul al 4‑lea, iar din dorinţa de a se conferi o solidă fundamentare, în capitolul al 5‑lea este reactualizată prezenţa motivului corabiei în: literatura profană greco‑latină; în Biblie şi în literatura eclesiastică a secolelor II‑IV. Capitolul al 6‑lea este dedicat propriu‑zis motivului corabiei în opera hrisostomică, iar ultimul capitol tratează situaţiile de izotopie metaforică, fiind vorba despre metaforele conexe celei ploimice din bogata sferă semantică şi stilistică a navigaţiei, precum cele referitoare la mare, piraţi, port, ancoră etc. Cititorii au posibilitatea procurării acestei cărţi de la magazinele de colportaj ale Patriarhiei Române.