Patriarhul României la hramul mănăstirii ilfovene Snagov

În Duminica a 18-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, s-a aflat în mijlocul obştii monahale a mănăstirii ilfovene Snagov, cu prilejul celui de-al doilea hram al aşezământului monahal, „Sfântul Voievod Neagoe Basarab”, prăznuit în Biserica Ortodoxă Română în fiecare an la 26 septembrie. La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa le-a vorbit credincioşilor despre viaţa şi activitatea Sfântului Neagoe Basarab, reliefând faptul că acest sfânt, voievod al Ţării Româneşti, s-a remarcat în viaţa sa prin înţelepciune, evlavie şi dărnicie.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în ziua hramului Mănăstirii Snagov, la Altarul de vară al aşezământului monahal, de către arhim. Nectarie Şofelea, exarh administrativ, împreună cu pr. Cristian Burcea, protoiereul Protopopiatului Ilfov Nord, preoţi şi diaconi. Întâistătătorul Bisericii noastre a ­subliniat că Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost un om învăţat, ce cunoştea scrierile filosofilor antici, dar mai ales Sfintele Scripturi şi scrierile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, pe care le aprecia foarte mult. „Învăţătorul său principal şi părintele său duhovnicesc a fost Patriarhul Nifon al Constantinopolului, care, fiind scos din scaun de la Constantinopol, a fost solicitat de către domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) să devină Mitropolit al Ţării Româneşti (...). Învăţătura sa bogată de inspiraţie creştină se constată din scrierea sa, o capodoperă a literaturii româneşti medievale, intitulată: «Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie». Acesta este un îndrumător spiritual, pedagogic, cultural, militar şi diplomatic, pentru că în această carte el îl învaţă pe fiul său cum să se comporte cu boierii, cu armata, cu poporul, cu demnitarii străini şi ce relaţii să cultive cu popoarele vecine, atunci când va deveni domnitor al Ţării Româneşti. Acest domnitor înţelept şi cultivat era un om paşnic, nu a purtat războaie. Înţelepciunea sa a făcut ca ţara să trăiască în pace şi să devină prosperă”, a arătat Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat că Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost un om milostiv şi darnic, întrucât a ajutat o mulţime de biserici şi mănăstiri: „Fiindcă ţara devenise prosperă în timpul domniei sale (1512-1521), el a făcut multe daruri, a ajutat foarte multe mănăstiri din Ţara Românească, dar şi biserici şi mănăstiri din teritoriile ocupate de otomani sau din Sfântul Munte Athos. Pe lângă faptul că era înţelept şi paşnic, domnitorul era şi foarte milostiv. Astăzi, 13 din cele 20 de mănăstiri de la Sfântul Munte Athos îl pomenesc pe Sfântul Neagoe Basarab drept ctitor şi miluitor al lor. Toată creştinătatea aflată sub otomani a primit într-un fel sau altul această bunătate a milosteniei pe care el o arăta”.

În continuare, Preafericirea Sa a precizat că Sfântul Voievod Nea­goe Basarab a fost şi un mare ctitor şi restaurator de lăcaşuri sfinte. „Opera principală a sa în domeniul ctitoriilor este biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, care a fost sfinţită în 15 august 1517 de către Patriarhul Teolipt al Constantinopolului, împreună cu patru mitropoliţi străini, cu Mitropolitul Macarie al Ţării Româneşti şi un sobor mare de stareţi de la Sfântul Munte Athos, împreună cu protosul stareţilor de la Sfântul Munte Athos, Gavriil Protul. El spune că, deşi nu este atât de sobornică asemenea Sionului şi atât de mare ca Biserica «Sfânta Sofia» de la Constantinopol, totuşi, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş le întrece pe toate acestea prin frumuseţea sa. Avem de-a face, deci, cu o capodoperă artistică a stilului arhitectural românesc, o sinteză de elemente bisericeşti şi liturgice foarte armonioasă şi cu bun gust. Între ctitoriile Sfântului Neagoe Basarab se numără şi această biserică de la Mănăstirea Snagov (...), un simbol al evlaviei, dar şi al dărniciei şi solidarităţii, al frăţietăţii panortodoxe”, a spus Patriarhul României.

La final, Întâistătătorul Biseri­cii noastre a oferit pentru Mănăsti­rea Snagov tămâie naturală din Oman, precum şi mai multe cărţi apărute recent la editurile Patriarhiei Române. La rândul său, protos. Varahiil Bănăţeanu, stareţul Mănăstirii Snagov, i-a mulţumit Preafericirii Sale pentru binecuvântare şi cuvântul de învăţătură, oferindu-i o icoană cu chipul Sfântului Voievod Neagoe Basarab.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vizitat apoi şantierul Centrului de protejare şi promovare a patrimoniului cultural al Mănăstirii Snagov: „Se constată astăzi că este mare nevoie de un muzeu aici, care să amintească vizitatorilor etapele activităţilor acestei mănăstiri. De aceea, cu ajutorul Companiei Naţionale de Investiţii, condusă de doamna director general Manuela Pătrăşcoiu, avem bucuria de a anunţa începutul lucrărilor de construire a Centrului de protejare şi promovare a patrimoniului cultural al Mănăstirii Snagov”. Biserica Mănăstirii Snagov are trei hramuri: „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”; „Sfântul Voievod Neagoe Basarab” şi „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti”.