Patriarhul României la Mănăstirea Țigănești

În duminica după Nașterea Domnului, pe 29 decembrie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a aflat în mijlocul obștii mănăstirii ilfovene Țigănești. În cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a arătat învățăturile duhovnicești ce reies din Evanghelia care prezintă fuga în Egipt a Sfintei Familii.

Întâistătătorul Bisericii noastre le-a vorbit credincioșilor prezenți despre împlinirea unor profeții vechi-testamentare ce fac referire la Persoana Mântuitorului Hristos și a subliniat faptul că în duminica după sărbătoarea Nașterii Domnului, Biserica pomenește pe cei 14.000 de prunci pe care Irod cel Mare i-a ucis. „Prin faptul că Iisus este dus în Egipt se împlineşte profeţia prorocului Osea, care spune: «Din Egipt am chemat pe Fiul Meu!» (Osea 11, 1), iar prin faptul că El este dus în Nazaret se împlineşte o altă profeţie, din cartea Judecătorilor: «Nazarinean Se va chema» (Judecători 13, 5). Evanghelia ne arată că îndată după ce Pruncul Iisus a fost dus împreună cu mama sa în Egipt de către Iosif, ca să-L scape cu viaţă, Irod a înţeles că a fost amăgit de către magi şi a dat ordin ca toţi copiii de doi ani şi mai jos ca vârstă să fie ucişi. A ucis 14.000 de copii din Betleem şi din împrejurimi. Prin aceasta s-a împlinit o altă prorocie a lui Ieremia care spune: «Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii și nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt» (Ieremia 31, 15). Această cifră, 14.000,  înseamnă de două ori 7.000, iar cifra 7 simbolizează întregul, plinătatea. Aceasta înseamnă că au fost ucişi toţi copiii din Betleem şi toţi copiii din hotarele Betleemului ”, a spus Preafericirea Sa.

Patriarhul României a arătat că Mântuitorul Iisus a venit într-o lume bolnavă, robită de păcate şi de moarte. „Pruncul Iisus vine ca să vindece lumea aceasta de păcat şi de moarte prin Răstignirea Sa şi prin Învierea Sa din morţi. Vedem că încă de la vârsta de prunc, Iisus se îndreaptă spre Cruce, spre suferinţa supremă a morţii. Aici vedem doar începutul luptei cu păcatul din lume şi începutul suferinţelor Sale fiindcă este prigonit încă din vremea de când era copil. Această duminică ne arată lumea în care Hristos Domnul vine. El vine să aducă pace, iertare şi mântuire într-o lume marcată, robită de păcat, de violenţă, de duh de stăpânire, de răutate şi de cruzime. Irod cel Mare este simbolul unei cruzimi fără de margini. Dacă şi-a omorât propriii copii a arătat că era inuman şi un împătimit după putere. El arată răutatea lumii, stăpânită de păcat. Între peştera din Betleem şi mormântul din Ierusalim există o prefigurare a unui drum al Crucii, din cauza păcatelor oamenilor”, a arătat Patriarhul Bisericii noastre.

Egiptul, locul de adăpost al Pruncului Iisus şi leagănul monahismului

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat rolul deosebit de important al Egiptului, care, deşi era perceput ca o „casă a robiei” (Ieşire 20, 2) şi ca o ţară ostilă poporului evreu, devine o ţară-adăpost pentru Pruncul Iisus. „Pentru că Iisus a fost primit în Egipt şi adăpostit acolo, Egiptul a fost binecuvântat de Hristos Domnul, astfel încât acolo a înflorit pentru prima dată monahismul. Acolo s-au nevoit oameni luptând împotriva patimilor lumeşti, care au fugit de lumea păcatului, cum a fugit Iisus de ura şi vrăjmăşia lui Irod”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh a arătat că fiecare copil la naştere primeşte un înger păzitor, care îl va ocroti, la fel cum a fost păzit şi Pruncul Iisus. „Vedem că pruncul Iisus este păzit de îngeri. Când oamenii nu Îl mai ajută, îngerii din ceruri îi spun Dreptului Iosif ce are de făcut. Această grijă pentru mama lui Iisus şi pentru tatăl său adoptiv, Iosif, nu se vede ca o grijă exprimată prin oamenii din jur, ci direct prin îngeri, ceea ce înseamnă că fiecare copil are un înger păzitor. Când copilul se naşte primeşte un înger păzitor, care îl îndeamnă să facă binele, să fie ascultător şi să crească în credinţă. De asemenea, vedem cum Dumnezeu are grijă de o familie în care se află un prunc, şi prin analogie, de toate familiile care nasc copii şi care îi cresc în credinţă şi îi păzesc de tot răul care vine de la o lume păcătoasă, crudă, adesea violentă şi împătimită de patimi egoiste ale puterii şi ale lăcomiei. Evanghelia este şi una a binecuvântării famililor şi a pruncilor”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.