La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a fost lansat miercuri seară, 13 noiembrie 2024, volumul „Forme de organizare și funcționare a monahismului ortodox: tradiție
Prinos de laudă adus Mucenicului Dimitrie la Catedrala Patriarhală
În ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, credincioşii şi pelerinii prezenţi pe Colina Patriarhiei au participat la Sfânta Liturghie oficiată în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. În cuvântul de învăţătură, ierarhul a vorbit despre dimensiunea martirică a creştinismului.
Luni, 26 octombrie, pe Colina Bucuriei au continuat slujbele prilejuite de sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. Perpetuând frumoasa tradiţie din anii anteriori, pelerini şi credincioşi au urcat Dealul Patriarhiei purtând pe buzele lor rugăciuni de laudă şi cerând ajutorul celor care s-au făcut plăcuţi lui Dumnezeu, care i-au întâmpinat prin sfintele lor moaşte la „Baldachinul Sfinţilor”. Respectând măsurile de igienă recomandate de autorităţile competente, creştinii au trecut pe la raclele moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, cu bucuria apropierii de sfinţi şi a primirii binecuvântării lor.
În această zi de mare sărbătoare, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, a fost adusă cinstire Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, prin Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor restrâns de preoţi şi diaconi.
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit textele evanghelice citite la slujba Privegherii din ajunul sărbătorii şi la Sfânta Liturghie, arătând faptul că Mântuitorul a profeţit dificultăţile pe care Biserica le va întâmpina în misiunea sa, care deseori vor culmina prin mucenicia creștinilor.
„Textele din Sfânta Evanghelie rânduite a fi citite la această sărbătoare se referă la profeţiile Mântuitorului în care este descoperit faptul că, în activitatea de propovăduire a Evangheliei, ucenicii vor întâmpina multă ură, ostilitate, vor fi prigoniţi şi chinuiţi, iar unii chiar îşi vor da viaţa. Cu şapte veacuri înainte de Naşterea Mântuitorului, Prorocul Isaia vorbeşte despre Unsul lui Dumnezeu, numindu-L «Om al suferinţei», fiind insuflat de Duhul Sfânt cu privire la atitudinea ostilă pe care Însuşi Domnul avea să o înfrunte din partea poporului Său, pentru a cărui mântuire S-a întrupat. Constatăm din Sfintele Evanghelii că lucrul acesta a fost un adevăr trăit de Biserică. În activitatea de pregătire a ucenicilor pentru predicarea Evangheliei, Mântuitorul i-a anunţat în mai multe rânduri că şi ei, asemenea Învăţătorului lor, vor avea de întâmpinat ura celor către care vor merge. Din istoria Bisericii putem constata că, în afară de Sfântul Ioan Evanghelistul, toţi Apostolii Mântuitorului au suferit moarte martirică. Lista martirilor Bisericii a fost deschisă de Sfântul Arhidiacon Ştefan, pe care Evanghelistul Luca îl descrie ca fiind un «bărbat drept şi plin de Duhul Sfânt». La scurtă vreme, din ordinul regelui Irod Agripa a fost ucis Sfântul Iacob, fratele Sfântului Ioan Evanghelistul. Lista mucenicilor a continuat cu Sfinţii Apostoli şi apoi cu o multitudine de creştini. Sfântul Apostol Pavel spune Sfântului Timotei că va veni vremea când toţi cei care vor dori să trăiască în cucernicie în Hristos Iisus vor fi prigoniţi, iar Sfântul Evanghelist Luca dă mărturie în Cartea Faptele Apostolilor că peste tot creştinii erau prigoniţi până la moarte. Această situaţie a fost o realitate perpetuă în istoria Bisericii”, a spus Preasfinţia Sa.
În continuare, ierarhul a arătat faptul că şi în prezent creştinii sunt prigoniți: „Cele mai mari prigoane au avut loc în primele trei secole, în timpul împăraţilor romani păgâni, culminând cu cele din timpul lui Diocleţian, cărora le-a căzut pradă şi Sfântul Mucenic Dimitrie, pe care îl prăznuim astăzi. Dar nici vremurile moderne nu au fost lipsite de persecuţii sângeroase împotriva creştinilor. Marile ideologii extremiste ale secolului 20 au determinat numirea acestui veac ca «secol al martirilor», deoarece atunci au murit mai mulţi martiri ai Bisericii decât în celelalte 19 secole precedente. Chiar şi secolul 21 este marcat de prigoane în care mii de creştini sunt ucişi anual în multe părţi ale lumii doar din vina de a urma lui Hristos. Metode diabolice de tortură, pe care numai o minte stăpânită de cel rău le putea născoci, au înfruntat ucenicii lui Hristos, dar cei care au pătimit au mărturisit că nu ei au suferit, ci Hristos a pătimit pentru ei. Ei nu simţeau nici o durere, ci doar prezenţa lui Hristos, Care prelua suferinţa lor. De aceea, având în vedere cuvântul Domnului care spune că cel care va răbda până la sfârşit se va mântui, să avem în vedere exemplele luminoase ale milioanelor de martiri, pentru a nu ceda ispitelor, ci să le urmăm pilda, ca şi noi să ne bucurăm de cununa vieţii făgăduită de Hristos tuturor celor care Îl iubesc”.
Răspunsurile la strană au fost date de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române dirijată de pr. conf. dr. Stelian Ionașcu.