De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Viața creștinului adevărat nu este nici lenevie, dar nici activism”
Miercuri, 7 aprilie, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Liturghia Darurilor înainte sfinţite la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” din cartierul ieșean Nicolina. Lăcașul de cult îl are ca paroh pe părintele Lucian Florin Golinschi.
Slujirea arhierească a fost una deosebită, săvârşită numai la lumina lumânărilor. Întrucât Liturghia Darurilor înainte sfinţite este oficiată sub semnul pocăinţei, veşmintele ierarhului, ale părintelui paroh Lucian Florin Golinschi și ale celorlalți slujitori au fost de culoare neagră.
La final, în cuvântul rostit credincioşilor prezenţi, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a subliniat: „Viața creștinului adevărat nu este nici lenevie, dar nici activism, pe care un părinte ortodox din America îl numea «blestemul muncii» și care nu te mai lasă să citești o carte, să mergi într-un pelerinaj, să privești la o floare, să te duci într-un cimitir, să meditezi la viața ta și la viața altora. Dacă viața creștinului nu este nici trândăvie, nici muncă fără sațiu, ce este atunci? Este echilibru între cele două. Roagă-te și muncește, adică fii activ și în același timp liniștește-te. Ai îndrăzneală în lucrare, dar și răbdare. Ai vreme de odihnă, dar și de activitate. Avem chipul celor două surori din Evanghelie: Marta, care se ocupă cu toate cele zilnice, dar și Maria, care iubește să șadă la picioarele Domnului Hristos și să se roage. Viața creștinului adevărat este îmbinare între lucrare și odihnă, între muncă și rugăciune. Dacă omul găsește echilibru între acestea, poate să meargă frumos în viață, să depășească obstacolele, pentru că îmbină cele două lucruri care creează o armonie, o așezare împreună a puterilor sufletești și care nu-l lasă nici sărac, fără de muncă, dar nici să fie rob muncii și să nu aibă timp de rugăciune, de o carte, de o meditație, de o slujbă a Bisericii”.