2007, ultimul an cu teste naţionale

Tezele cu subiect unic introduse la clasa a VII-a şi a VIII-a au fost cea mai importantă modificare în învăţământ din acest an. Tot în acest an, comisia prezidenţială a analizat starea învăţământului. La sfârşitul anului, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a lansat pachetul legislativ al educaţiei care cuprinde Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului universitar şi Legea personalului didactic.

În 2007 elevii claselor a VIII-a au susţinut pentru ultima dată testele naţionale pe baza cărora puteau intra la liceu, fiind introduse tezele cu subiect unic. Când au fost introduse tezele cu subiect unic, în sistem pilot, în cel de-al doilea semestru al anului şcolar 2006/2007, Ministrul Mihail Hărdău, aflat atunci la Guvernare, a arătat că acest nou sistem, care urmărea o evaluare continuă a elevilor, va avea statutul unor teze obişnuite şi va înlocui testele naţionale abia în anul 2010.

Ministrul Adomniţei a hotărât însă ca, în anul şcolar 2007-2008, tezele cu subiect unic să înlocuiască testele naţionale, ca metodă de admitere în liceu.

Disciplinele la care se susţin teze în clasa a VII-a sunt limba şi literatura română, matematică, respectiv limba şi literatura maternă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale. Elevii de clasa a VIII-a susţin teze cu subiect unic la limba şi literatura română, matematică şi geografie sau istorie, la alegere. Fiecare lucrare este evaluată de doi profesori, alţii decât cei din unităţile de învăţământ de la care provin tezele. Înscrierea în licee sau în şcoli de arte şi meserii de stat se face fără examen, pe baza mediei de admitere, în care media generală obţinută la tezele cu subiect unic are o pondere de 50%, iar media generală de absolvire a claselor V-VIII are o pondere de 50%.

Modificări în structra învăţământului preuniversitar

Ministrul Cristian Adomniţei a decis şi modificări în ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, subiectele urmând să se afişeze, în 2008, pe internet mai târziu cu o lună faţă de 2007, respectiv în data de 1 martie.

O altă noutate introdusă în cursul acestui an de ministrul Mihail Hărdău a vizat faptul că universităţile de stat şi particulare pot susţine examene de admitere, licenţă, masterat şi doctorat pe baza metodologiilor proprii de admitere.

În învăţământul preuniversitar s-a decis introducerea semnelor distinctive ale unităţilor şcolare, acţiune reglementată în luna martie.

De asemenea, au fost introduse modificări în structura învăţământului preuniversitar. S-a decis ca acesta să includă educaţia timpurie (educaţie antepreşcolar - până la trei ani ani şi învăţământ preşcolar - 3-6 ani), învăţământul primar de cinci clase (clasa pregătitoare şi clasele I-IV), învăţământul secundar - inferior (învăţământ gimnazial, care cuprinde cinci clase, respectiv V-IX) şi superior (învăţământ liceal, care cuprinde trei-patru clase, respectiv clasele a X-a - a XII-a sau/şi a XIII-a) - şi învăţământul terţiar nonuniversitar (învăţământul postliceal cu unu-trei clase).

Majorări salariale în 2007

Anul 2007 a adus şi majorări salariale: personalul didactic a beneficiat de creşteri salariale de 7% de la 1 ianuarie şi de 15% de la 1 octombrie, cu 4% mai mult decât se stabilise anterior.

Totodată, s-au majorat salariile pentru personalul nedidactic, la 1 ianuarie cu 5%, la 1 aprilie - 2% şi la 1 octombrie - 11% .

Tot în acest an, profesorii din învăţământul preuniversitar au primit, pentru prima dată, suma de 100 de euro pentru achiziţionarea de material didactic.

În intervalul 2004-2007, salariile profesorilor universitari au crescut şi ele cu 50,6%, iar cele ale conferenţiarilor, lectorilor, asistenţilor şi preparatorilor cu 10,18%.

„Pactul pentru educaţie“

Comisia pentru educaţie de la Cotroceni a prezentat raportul „România educaţiei, România cercetării“. Raportul avertiza că menţinerea actualului sistem de învăţământ din România pune în pericol competitivitatea şi prosperitatea ţării.

„Acest sistem are patru mari probleme: este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate“, se susţinea în documentul comisiei al cărei preşedinte este un alt fost ministru al educaţiei, Mircea Miclea.

Ca soluţie pentru problemele educaţiei, Comisia de la Cotroceni propunea un pact naţional pentru educaţie şi cercetare, „un angajament al tuturor forţelor responsabile, din cadrul societăţii politice şi civile“.

Investiţiile în învăţământ s-au majorat cu 60%

Anul acesta este considerat ca fiind unul remarcabil în zona educaţiei, datorită faptului că Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului (MECT) a alocat în acest an cu 60% mai multe fonduri pentru investiţii decât în 2006.

Deşi sumele alocate pentru investiţii au fost mari, sistemul nu a fost la fel de pregătit pentru a absorbi fondurile. Ministrul Adomniţei a acuzat primăriile că acestea nu au cheltuit fondurile alocate de Guvern pentru reabilitarea şcolilor, construcţia de grădiniţe, şcoli şi campusuri. Pe de altă parte, o mare problemă o reprezintă procedurile de licitaţie care sunt foarte dificile şi care de foarte multe ori blochează procesul de achiziţie sau de contractare a lucrărilor.

În 2007, s-au alocat 21,25 miliarde de lei, reprezentând 5,5% din PIB, în timp ce, cu un an înainte, au fost alocate 15,20 miliarde de lei, reprezentând 4,52% din PIB. Pentru rechizite şcolare au fost alocaţi - 20,145 de milioane lei, pentru 829.300 de elevi.

Pentru continuarea procesului de informatizare a unităţilor de învăţământ şi cercetare, s-au alocat 123,279 milioane de lei.

Criza grădiniţelor

Astfel, deşi sumele trimise către sistemul de învăţământ au fost foarte mari, cu trei zile înainte de începerea anului şcolar, ministrul Educaţiei declara că doar 58% dintre unităţile şcolare au obţinut autorizaţii sanitare la nivelul întregii ţări - 13.931 de unităţi şcolare din 24.063 câte sunt în total. 2.893 nu depuseseră cereri pentru obţinerea autorizaţiei, 5.721 nu au obţinut autorizaţii sanitare din cauza lipsei apei şi a toaletelor, iar 2.274 de unităţi erau în reabilitare.

Criza grădiniţelor nu a fost soluţionată nici în 2007, deficitul fiind, numai în Bucureşti, de peste 10.000 de locuri.

Limba română, predată pentru copiii românilor aflaţi în Italia şi Spania

Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, a semnat câte un protocol cu omologii săi din Italia şi Spania pentru predarea limbii, civilizaţiei şi culturii române pentru copiii români care învaţă în aceste ţări.

În Spania, 20.235 de elevi români învaţă în regiunile Catalunia şi Guadalajara, Cuenca, Toledo, Albacete, Ciudad Real şi Madrid, însă numărul total al celor care studiază în Spania depăşeşte 40.000.

Dintre aceştia, doar 1.000 de elevi s-au înscris la cursuri de limba, cultura şi civilizaţia românească, 750 dintre aceştia în regiunile Castilla la Mancha şi Madrid, comparativ cu Italia, unde s-au înscris doar 200 de copii.

Evaluarea unităţilor de învăţământ

În cursul anului 2007, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a evaluat primele 306 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat - 287 fiind autorizate să funcţioneze provizoriu cu noi niveluri de învăţământ/ specializări/calificări profesionale.

În anul 2007, cercetarea a beneficiat de 500 milioane de euro. Potrivit proiectului de buget pentru anul 2008, cercetării i-a fost alocat un procent de 0,75% din PIB, iar pentru 2009 - 0,92% de la bugetul de stat. Şi în anul 2007 problema principală a cercetării a rămas în continuare cea legată de lipsa personalului specializat.

Priorităţile în educaţie pentru anul 2008

Bugetul alocat Educaţiei pentru 2008, de 26,41 de miliarde de lei, reprezentând 6% din PIB, este cu 24,3% mai mare faţă de cel din 2006, după cum a arătat ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei. Astfel, în 2007, au fost alocate 20,84 de miliarde de lei, bugetul pe 2008 prevede 26,41 de miliarde de lei. Ministrul Adomniţei a anunţat că pentru achiziţionarea de rechizite şcolare, în 2008, suma va fi de 27.458.000 de lei, pentru 945.780 de beneficiari. Pentru calitatea şi evaluarea calităţii în educaţie, facilitarea accesului la educaţie şi activităţi extraşcolare sunt prevăzuţi, în 2008 113.063.000 de lei, pentru stimularea achiziţionării de calculatoare, pentru 2008 sunt prevăzuţi 26.960.000 de lei de care vor beneficia 41.098 de studenţi şi elevi. Pentru dotarea cu mobilier şcolar în 2008 sunt prevăzuţi să se aloce 100.000.000 de lei pentru 4.886 de şcoli şi 3.244 de grădiniţe, numărul beneficiarilor fiind de 879.480 de elevi şi 194.640 preşcolari. Pentru campusuri şcolare, în 2008 este prevăzută suma de 450.000.000 de lei pentru 168 de campusuri noi şi reabilitate, de care vor beneficia 116.000 elevi. La „Bani de liceu“, în 2008, sunt prevăzuţi 236.811.000 de lei pentru 131.562 de elevi. Pentru dotarea laboratoarelor şcolare din învăţământul preuniversitar şi dotarea şcolilor cu echipament sportiv este prevăzută suma de 150.117.000 lei pentru 7.420 de unităţi şcolare. În 2008, proiectul de lege a bugetului prevedea alocarea a 177.500.000 de lei pentru 945.780 de elevi, pentru dotarea cu calculatoare a şcolilor.