Analfabetismul funcţional a luat o amploare îngrijorătoare

Peste 42% dintre elevii români au dificultăţi majore în a înţelege textele pe care le citesc. Aceştia fac parte din rândul „analfabeţilor funcţionali”, categorie de tineri ce nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educaţie. Fenomenul există şi în alte state europene, ţinta propusă de Comisia Europeană fiind reducerea numărului elevilor de 15 ani analfabeţi funcţional, la un procent mai mic de 15% până în 2020.

Aproape jumătate dintre elevii români cu vârsta de 15 ani, respectiv peste 42%, sunt analfabeţi funcţional, cifre îngrijorătoare dacă ţinem seama că media europeană este de 20%. Studiul a fost realizat de Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale şi a fost dat publicităţii luni la dezbaterea „România Educată”, organizată la Cluj Napoca de Administraţia Prezidenţială.

„Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcţional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăţi să facă operaţii aritmetice elementare, au dificutăţi la nivelul unor competenţe de bază. Este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcţional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus ministrul educaţiei, Mircea Dumitru.

Potrivit specialiştilor, analfabetul funcţional ştie să scrie şi să citească un text, însă nu îl înţelege şi nici nu face conexiunile cu ceea ce ştia anterior. De asemenea, analfabetul funcţional nu are nici capacitatea de a‑şi formula un punct de vedere cu privire la ce a citit şi nici nu poate transpune informaţiile pe care le primeşte în situaţii de viaţă reală.

„Este un număr absolut nepermis de mare de tineri care finalizează şcoala fără ca ceea ce au acumulat în şcoală să le permită să funcţioneze în societate. Acest lucru ne conduce la ratarea şansei ca educaţia să reprezinte un factor de împlinire personală, dar şi un vector de mobilitate socială. Încercăm să identificăm problema şi să vedem de unde poate să vină o strategie în acest sens. A merge la şcoală nu este suficient şi mulţi copii vin degeaba la şcoală”, a explicat Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educaţie şi Cercetare din Administraţia Prezidenţială. Aceasta a mai subliniat că procentul ridicat al elevilor analfabeţi funcţional are şi un impact negativ asupra PIB‑ului României, astfel că, dacă această problemă va fi rezolvată în perioada imediat următoare, „există predicţii care vorbesc despre o creştere a PIB‑ului României cu peste 200% până în 2035”.

Cauzele acestui fenomen sunt diverse, însă multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial şi liceal, precum şi modul de învăţare al elevului. „Sursa analfabetismului este legată de ocazia ratată de învăţare. Spre deosebire de alte sisteme de educaţie din lume, avem marea şansă că majoritatea copiilor ne trec prin şcoală. Din păcate unii dintre ei ies destul de repede sau rămân, până la un anumit punct, fără să se întâmple cu adevărat o învăţare”, a declarat Ciprian Fârtuşnic, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, în cadrul discursului pe care l‑a ţinut în cadrul evenimentului.

La rândul său, ministrul educaţiei, Mircea Dumitru, i‑a îndemnat pe specialiştii din domeniu să fie oneşti şi lucizi şi să admită că situaţia este realmente îngrijorătoare. Totuşi, deşi de‑a lungul timpului a lipsit curajul unei reforme, iar anumite momente au fost ratate, ministrul educaţiei a spus că oricând există un moment bun pentru a se lua decizia unei remedieri.