Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Atelier meşteşugăresc cu un cuptor de ars piese de ceramică
În cetatea Noviodunum din Isaccea a fost făcută o nouă descoperire datând din secolul al IV-lea, era noastră. Potrivit specialiştilor Institutului de Cercetări Eco-Muzeale, atelierul meşteşugăresc cu un cuptor de ars piese din ceramică a funcţionat timp de două secole şi este considerat cel mai bine păstrat din România.
Campania de cercetare în situl arheologic Noviodunum, Isaccea, din acest an s-a încheiat la începutul săptămânii, specialiştii Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) arătându-se încântaţi de principala descoperire arheologică - un atelier meşteşugăresc cu un cuptor de ars piese de ceramică pe care-l consideră drept cel mai bine păstrat din România. Şeful echipei de cercetători din Noviodunum, Florin Topoleanu, a declarat, citat de Agerpres, că atelierul meşteşugăresc descoperit în acest an de cercetare arheologică datează din secolul al IV-lea era noastră şi a funcţionat timp de două secole. "Cu siguranţă este cel mai bine păstrat cuptor de ars ceramică din România, unul dintre cele mai mari din ţara noastră, primul descoperit în cetatea Noviodunum. Atelierul este o adevărată fabrică ce asigura o parte din nevoile constructive ale cetăţii romane, iar descoperirea acestuia este cel mai important rezultat al campaniei de cercetări din acest an", a afirmat cercetătorul Florin Topoleanu. Potrivit acestuia, cercetările în situl arheologic Noviodunum s-au încheiat din cauza condiţiilor meteorologice, dar şi din cauza lipsei resurselor financiare. "Am avut până anul trecut colaborări cu facultăţi de istorie din Londra, studenţi ai acestora participând la campaniile de cercetare din situl Noviodunum. Dorim să reluăm această colaborare pentru că sunt acţiuni pe care vrem să le ducem la capăt împreună", a menţionat reprezentantul ICEM. Construită pe o veche aşezare getică, cetatea romană şi bizantină avea rol militar, strategic şi economic, dezvoltarea acestei aşezări ducând la acordarea statutului de "municipium" la finele secolului al II-lea d. Hr. Noviodunum a fost sediul unor detaşamente din legiunile cantonate în Dobrogea şi principala staţie a flotei romane, Classis Flavia Moesica, ce controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre. Cetatea s-a dezvoltat în etape până la cucerirea otomană din 1420, aceste etape fiind întrerupte de atacurile pecenegilor, uzilor şi cumanilor, în secolul al XI-lea, dar şi de cele ale tătarilor din secolul al XIII-lea.
