Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură „Cartea şoaptelor“, de Varujan Vosganian, în spaniolă

„Cartea şoaptelor“, de Varujan Vosganian, în spaniolă

Data: 24 Septembrie 2009

„Cartea şoaptelor“, de Varujan Vosganian, apărută la Polirom, va fi tradusă în limba spaniolă, la Editura Pre-Textos din Valencia, conform Mediafax. La trei luni de la apariţia romanului „Cartea şoaptelor“, de Varujan Vosganian, editura spaniolă a achiziţionat drepturile de publicare a acestuia în limba spaniolă. Varianta în limba spaniolă, „El libro de los susurros“, va apărea cel mai tîrziu la începutul anului 2011. Printre autorii români publicaţi de Editura spaniolă Pre-Textos se numără: Mihail Sebastian, Panait Istrati, Max Blecher, Dan Lungu. „Cartea şoaptelor“ a fost lansată până în prezent la Iaşi, Bucureşti, Craiova, Mediaş, Drobeta-Turnu Severin şi Alexandria. Va mai fi lansată la Arad, Oradea, Satu Mare şi Baia Mare. „Cartea şoaptelor“ constituie o ilustrare a istoriei convoaielor interminabile de surghiuniţi în Cercurile Morţii, în deşertul Deir-ez-Zor, a genocidului armean din 1915 şi a armenilor care au luat drumul exilului. Volumul începe într-un registru pitoresc, pe o străduţă armenească din Focşaniul anilor â50 ai secolului trecut, „printre aburii cafelei proaspăt prăjite şi miresmele din cămara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele şi fotografiile bunicului Garabet“, se arată în prezentarea cărţii.