A treia conferință a proiectului european TYPARABIC

La Biblioteca Sfântului Sinod din București s-a desfășurat în zilele de 19 și 20 martie a treia conferință internațională a proiectului TYPARABIC, finanțat de Consiliul European pentru Cercetare (European Research Coun­cil - ERC), pe care îl coordonez, în calitate de director științific, la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Reuniunea s-a bucurat de prezența numeroasă a specia­liștilor, precum și de participarea ES Khaled Sharaf, ambasadorul Republicii Arabe Siria în România, și a ES Rana al-Mokaddem, ambasadoarea Republicii Libaneze la București.

Temele au fost complementare celor discutate în prima conferință din septembrie 2022, găzduită tot de Biblioteca Sfântului Sinod, și în a doua conferință, organizată în mai 2023 la Biblioteca de Cercetare (Forschungsbibliothek) din Gotha, Germania. În prima secțiune au fost prezentate circumstanțele în care se găseau, sub guvernare otomană, creștinii din Biserica Antiohiană, raporturile lor cu popoarele ortodoxe din afara granițelor imperiului, eforturile de a tipări carte arabă în Europa Occidentală, apoi în Țările Române și în Levant, și persona­litățile care au contribuit la progresul vieții duhovnicești a creștinilor arabofoni. Vorbitorii au fost Aurélien Girard (Universitatea Reims, Champagne - Ardenne, Franța), Souad Slim (Uni­versitatea din Balamand, Liban), Bishara Ebeid și Antonella Ghersetti (Universitatea Ca’Foscari, Florența), Nada Hélou (Universitatea Libaneză, Beirut) și Nicholas Bishara (echipa TYPARABIC). 

În a doua secțiune au fost discutate teme de istorie otomană: corespondenții Patriarhului Hrisant Notaras menționați în manualele de scriere otomane și grecești (Hasan Çolak), opiniile învățaților de la curtea otomană cu privire la beneficiile tiparului la începutul secolului al 18-lea (Radu Dipratu) și contribuția marelui ierarh Sofronie din Kilis (†1780) la literatura arabă creștină (Octavian-Adrian Negoiță). 

Ziua de 20 martie a început cu o sesiune de cercetare a cărții arabe vechi deținute de Biblioteca Academiei Române, în care partici­panții la conferință au consultat exemplarele din fondul relativ bogat al acestei biblioteci, care le depășește, în cantitate, pe acelea ale marilor biblioteci vest și central-europene. 

A treia secțiune a fost concepută astfel încât să lumineze rolul important al domnilor fana­rioți în activitatea tipografică și pedagogică din marile orașe ale Moldovei și Munteniei. Daniela Lupu (Muzeul Municipiului București) a prezentat o imagine de ansamblu a tipar­nițelor din Țările Române în vremea domniilor fanariote. Ștefan Petrescu (Institutul de Studii Sud-Est Europene) a relatat istoria tiparniței de la Biserica Mavrogheni din București și a personalităților implicate în tiparul de limbă greacă, între care familia medicului Constantin Caracaș. Yulia Petrova (Institutul de Studii Orientale al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Kiev/ TYPARABIC) a comentat pre­fețele cărților arabe tipărite în secolul al 18-lea în Libanul de azi, pe care le va prezenta într-un volum în pregătire pentru Editura De Gruyter. Andreea Badea (Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București) a evocat preocupările intelectuale ale lui Nicolae Mavrocordat reflectate în corespondența secretarului său Antonie Epis cu cărturarul Jean Le Clerc din Geneva. În final, Mihail-George Hâncu a definit relațiile româno-sârbe prin tipar în secolele 16-18, cu accent pe cartea tipărită prin munca unor călugări și ierarhi ortodocși dăruiți muncii cărtu­rărești.

Comunicările au fost urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri care au propus vorbitorilor informații și surse noi. Lucrările vor fi publicate în al patrulea volum din seria Early Arabic Printing in the East (Tipar arab timpuriu în Răsărit) contractată cu editura germană De Gruyter, în care au apărut deja două volume, accesibile în Open Access. 

Pe lângă contribuția esențială la organizarea conferinței, arhim. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, a oferit parti­cipanților, împreună cu David Neagu (TYPARABIC), o expoziție de cărți recente despre tipar și cartea veche, în mai multe limbi, achiziționate din grantul ERC pentru Centrul proiectului european de la Institutul de Studii Sud-Est Europene.

Conferința a fost un prilej fericit de schimburi de idei între cercetătorii români - filologi, istorici de artă, arabiști și otomaniști - și colegi din Liban și Europa Occidentală pe subiecte care au pus în lumină strădania ierarhilor și maeștrilor tipografi activi în Moldova și Țara Românească în secolele 16-19, interesul mediilor cultivate pentru răspândirea științei prin tipar - atât a științelor religioase, cât și a celor laice - și rolul de punte între culturi pe care românii l-au jucat în toată istoria lor. Între Bizanț și Roma, între Imperiul Otoman și marile puteri occidentale, domnii și ierarhii Țărilor Române au înțeles devreme foloasele tiparului și rolul lui central în evoluția spirituală și intelectuală a creștinilor din aceste ținuturi aflate mereu la răscrucea imperiilor.