Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
„Gheorghe Ursu și revoluția pe care nu a mai prins-o”
Muzeul Comunismului din Centrul vechi al Capitalei prezintă expoziția „Gheorghe Ursu și revoluția pe care nu a mai prins-o”, realizată în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului în România. Cu doar 4 ani înainte de Revoluție, opozantul regimului ceaușist, Gheorghe Ursu, a murit în urma torturilor și bătăilor Securității. Fiul său, Andrei Ursu, a contribuit cu documente și informații din dosarul de securitate al tatălui său, pentru a face lumină în acest caz.
Gheorghe Ursu a fost un inginer de excepție, pasionat de artă și disident anticomunist, care, în 1985, cu numai patru ani înainte de Revoluție, a fost ucis cu brutalitate de organele Securității. De ce? La această întrebare şi-a propus să răspundă Muzeul Comunismului, prin intermediul acestei expoziții. Astfel, pot fi descoperite de către public aspecte legate de viața personală a inginerului, cariera si lupta sa cu regimul comunist, în contextul tragicului cutremur din 4 martie 1977.
Cătălina Andrieș, membru cofondator al Muzeului Comunismului, consideră că „istoria recentă este prea puțin abordată, iar tinerii de astăzi trebuie să știe ce s-a întâmplat înainte de anii ‘90. După cutremurul din martie 1977, Nicolae Ceaușescu a ordonat ca blocurile avariate să fie cosmetizate, fără a fi consolidate, ceea ce reprezenta un pericol iminent pentru o mare parte din populația Bucureştiului. Multe clădiri au rămas expuse pericolului până în ziua de astăzi. Imediat după seism, Gheorghe Ursu a fost angajat să facă parte din echipa de ingineri responsabili pentru expertizarea clădirilor și ca șef de proiect de consolidare la două clădiri, dintre care blocul Patria. Ing. Gheorghe Ursu refuză semnarea proiectelor și scrie o scrisoare către Radio Europa Liberă, în care dezvăluie ordinul criminal al dictatorului. În urma citirii scrisorii pe post, Securitatea îl ia în vizor. Câțiva ani mai târziu, trimite o nouă scrisoare către același post radio, de data aceasta despre indicațiile dezastruoase ale dictatorului în domeniul cultural. În 1984, scrie o nouă scrisoare legată de urmările cutremurului și modul cum au fost deturnate fondurile destinate consolidărilor”.
Fiul inginerului, Andrei Ursu, își amintește cum „jurnalul tatălui său, în care acesta își notase gânduri și critici anticomuniste timp de zeci de ani, ajunge pe mâna Securității. Poliția politică a dictatorului constată că textele conțineau «grave manifestări și acțiuni ostile» și «calomnii la adresa conducerii de partid și de stat», având și confirmarea că inginerul a fost autorul scrisorilor la Europa Liberă. Gheorghe Ursu este anchetat timp de mai multe luni în stare de libertate, refuzând să «colaboreze». La 21 septembrie 1985 este arestat sub pretextul că i s-ar fi găsit câțiva dolari la domiciliu, în urma unei percheziții. După luni de tortură (serii de bătăi brutale), inginerul este grav rănit în regiunea abdomenului și lăsat să moară în chinuri”.
Cazul ing. Gheorghe Ursu nu a fost soluționat nici astăzi, după aproape 39 de ani. Fiul său, Andrei Ursu, își dorește ca expoziția să ofere o altă perspectivă asupra unor vremuri apuse. Aveți ocazia să vizitați expoziția „Gheorghe Ursu și revoluția pe care nu a mai prins-o” până în 12 mai 2024, zilnic, în intervalul orar 10:00-19:00. (A. D.)