„Legea creștinească” și „Rânduiala vieții”, de revăzut

Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) poate fi vizitat, începând cu 28 iunie 2026, din nou în întregime. A fost redeschis pentru public și etajul, care cuprinde expoziția permanentă „Rânduiala vieții”, după ce, anul trecut, în urma unui șantier de consolidare și restaurare a clădirii, început în 2016, a fost inaugurat parterul, cu expoziția „Legea creștinească”. 

În expoziția de la etaj, numită „Rânduiala vieții”, redeschisă recent, vizitatorii pot vedea sălile „Triumf”, „Haina”, „Munca”, „Laolaltă”, „Minorități”, „Locuire”, „Tipologii”, „Casa-n casă”, „Hrana care leagă”. Câteva repere din istoria muzeului, despre fondatorul Horia Bernea și despre gestul de profundă mărturisire a credinței prin înființarea muzeului a oferit, pentru Ziarul Lumina, Anamaria Iuga, șef secție Studii etnologice a MNȚR. 
„Suntem foarte bucuroși că am reușit să redeschidem porțile muzeului și să urmăm tot principiile lui Horia Bernea, al cărui concept a primit Premiul «Muzeul european al anului 1996», acordat de EMYA (European Museum Year Award), pentru grija față de patrimoniu și modul original de expunere”, explică Anamaria Iuga. Muzeul este, de fapt, „o întreagă instalație de artă”, iar Bernea fiind artist, când a organizat muzeul, în 1993, și-a lăsat amprenta și altfel: în anumite locuri a pictat pereții pentru sugestii subtile, iar o boltă și un fragment de perete le-a pictat discret, încât să inducă ideea de spațiu bisericesc la parter. De altfel, ideea de credință transpare din întreg spațiul muzeal la ambele etaje.

„Noi suntem renumiți pentru că suntem «muzeul fără etichete» și chiar de la început multă lume s-a scandalizat pentru asta. Horia Bernea spunea însă că de multe ori mergea să vadă obiecte în muzee și când pleca își aducea aminte eticheta, dar nu-și mai aducea aminte obiectul expus, de aceea a dorit să facă un muzeu în care omul să se concentreze pe frumusețea obiectului, mai ales în lumea contemporană, mult mai sărăcită de fru­mu­sețe și sens față de lumea țără­nească, plină de simboluri”, a mai spus Anamaria Iuga. Totuși, vizitatorii se pot orienta și informa, fiecare sală avându-și titlul scris la intrare și, discret, pe un perete se află câte un buzunar care conține o fișă de prezentare, în română și engleză. În plus, informațiile pot fi accesate prin scanarea unui cod QR la intrarea în sală, linkul ducând spre descrierea obiectelor expuse, acestea fiind semnalate cu câte un număr extrem de discret. 

Muzeul este „subbugetat”, după cum ne-a spus ghidul nostru, și nu există personal muzeal suficient, astfel, publicul va putea vizita în întregime Muzeul Național al Țăranului Român în două etape: în zilele impare parterul, adică expoziția „Legea creștinească”, iar în zilele pare, etajul unde se află „Rânduiala vieții”. Biletul de intrare își păstrează valabilitatea pentru vizitarea ambelor etaje. În ciuda acestui inconvenient, experiența vizitării produce asupra publicului aceeași impresie puternică pe care a avut-o încă de la fondare, datorită profunzimii și frumuseții vieții țăranilor români de odinioară, modului simplu, curat și creștinesc de a trăi și înțelepciunii cu care s-au înconjurat în viața cotidiană de obiecte și de lucruri cu sens.