Noi descoperiri arheologice

Muzeul Național de Istorie a României a marcat săptămâna trecută Zilele Europene ale Patrimoniului. În acest context au fost prezentate public noi descoperiri arheologice excepționale, unice pentru România, realizate în contextul cercetărilor arheologice sistematice făcute în cuprinsul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în a doua parte a lunii iulie 2025, în cadrul sectorului coordonat de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României.

Noile descoperiri arheologice de la Callatis au caracter de unicat pentru arheologia din România, fiind totodată de o mare raritate în Antichitate, în general: vase din aur și argint datate la începutul secolului al III-lea î.Hr. Astfel de artefacte au fost identificate până acum doar în cele mai fastuoase morminte antice, cum sunt cele de la Vergina (în Grecia de Nord) atribuite familiei lui Alexandru cel Mare ori cel al regelui trac Seuthes al III-lea (în Bulgaria). „Suntem încrezători că atât obiectele ce sunt expuse în premieră la Muzeul Național de Istorie a României, cât și monumentul - cel mai mare mormânt elenistic cu cavou acoperit cu un tumul cercetat în vestul Mării Negre, au potențialul să devină capitole importante din istoriile ce se vor scrie mai departe despre fabulosul univers al civilizațiilor antice din spațiul greco-traco-macedonean constituit pe urmele lui Alexandru cel Mare”, a precizat Maria-Magdalena Ștefan, arheolog expert.

Expoziția este organizată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, care în acest an au ca temă „Patrimoniu și arhitectură. Ferestre către trecut, uși către viitor. Clădiri și structuri unice”. Muzeul Național de Istorie a României consideră că monumentele și artefactele arheologice din România sunt mărturii esențiale ale patrimoniului cultural european și că acestea sunt cercetate și puse în valoare prin eforturile specialiștilor - arheologi, cercetători științifici, conservatori, restauratori, muzeografi - pentru a fi transmise generațiilor viitoare. (A.D.)