Cum încearcă universitățile să îi țină pe liceeni în țară

De la programe de pregătire pentru admitere la oferte de cazare sau mese gratuite și până la parteneriate cu firme la care pot face practică sau la care se vor angaja - sunt câteva dintre strategiile universităților din România de a-i determina pe liceeni să studieze în țară și nu în străinătate. Atracțiile dinspre Occident sunt însă mari, astfel că circa 4.500 de absolvenţi de liceu pleacă anual la studii în străinătate, potrivit estimărilor specialiștilor.

Numărul tinerilor care aleg programe de studiu în străinătate a crescut cu 6% în ultimii doi ani, potrivit estimărilor făcute de organizatorii târgului Romanian International University Fair (RIUF), desfă­șurat săptămâna trecută. Marea Britanie, Statele Unite, Italia, Franța și Germania sunt desti­națiile spre care se îndreaptă cei mai mulți tineri români pentru a studia, potrivit aceleiași surse. În perioada 2015-2016, mai mult de 10.000 de tineri din România urmau un program de studii de licență, masterat sau doctorat în statele mai sus menționate. În prezent, în total sunt peste 36.000 de tineri români plecaţi la studii în străinătate, din care 90% învaţă în universităţi din Europa, după cum a afirmat Vladimir Deliu, organizatorul RIUF, citat de Mediafax. Anual, 4.500 de absolvenţi de liceu pleacă să învețe în străinătate, iar cifra este în creștere, potrivit acestuia.

Universităţile din România încearcă să ţină pasul cu cele din Occident, astfel că ies în întâmpinarea tinerilor cu tot felul de oferte. Universitatea Politehnica din București (UPB), de exemplu, oferă meditații gratuite, în perioada 25 martie - 1 iunie, la matematică, fizică, chimie și economie pentru elevii de clasa a XII-a, care se pregătesc de admiterea la facultate. Este, de altfel, al șaselea an consecutiv în care profesorii acestei universități oferă meditații liceenilor. „Cursanţii se pot înscrie ulterior, în vederea admiterii, la orice altă instituţie de învăţământ, iar participarea lor la programul de pregătire se poate face doar prin simpla accesare a site-ului UPB”, după cum informează reprezentanţii universităţii. Strategia pregătirii pentru admitere este aplicată și de alte universități din țară, și nu doar cu profil tehnic, de exemplu și medical.

În speranţa că vor reuşi să-i ţină în ţară pe tinerii cu potenţial, o altă tactică a multor facultăţi româneşti constă în încheierea de parteneriate cu firme din străinătate sau locale. De pildă, toate facultățile din cadrul Academiei de Științe Economice din Bu­curești au parteneriate încheiate cu companii din România care oferă studenților stagii de practică. Facultatea de Științe Economice din Sibiu se concentrează pe studenții din anii terminali, astfel că oferă, de exemplu, gratuitate la programul de master de marketing, acesta fiind plătit integral de către o companie din oraș. Pe acest model, există în prezent șapte-opt companii care achită taxele de studii pentru studenții care urmează specializările de care au nevoie, susțin reprezentanții facultății.
Încă de la începutul anului universitar 2016-2017, Universitatea Transilvania din Brașov a pus la dispoziția elevilor care au terminat liceul cu rezultate impresionante, a olimpicilor la concursuri internaționale sau cu medii de 10 la bacalaureat câte un laptop pe care îl vor utiliza pe toată durata facultății. Universitatea mai oferă și cazare în cămin sau o masă gratuită acestor studenți. Inițiativa universității brașovene face parte dintr-un program special care vizează atragerea elevilor de elită.

La doar câteva zile de la încheierea RIUF, organizatorii târgului de universități explică de ce o majoritate covârșitoare a tinerilor aleg să studieze în străinătate. De exemplu, în Marea Britanie aceștia pot lua un împrumut guvernamental (de aproximativ 27.000 de lire pentru studiile de licență), împrumut ce poate fi accesat de către toți tinerii din statele membre Uniunii Europene.

Rambursarea creditului se face în condiții foarte avantajoase pentru absolvenți: doar în momentul în care sunt angajați și câștigă un anumit venit anual vor rambursa doar o fracțiune din venitul lor ce depășește acel prag de venit minim anual. În alte țări, nu este nevoie de împrumut pentru că studiile sunt gratuite sau taxa de școlarizare este foarte mică, așa cum se întâmplă la universitățile de stat din Danemarca, Suedia, Finlanda, Germania și Franța, mai spune aceeași sursă. „Tinerii români preferă să plece, pentru că vor o educație mai bună, vor să-și lărgească orizonturile, să cunoască alte culturi, pentru că în timpul studiilor pot avea intern­shipuri în companii, iar tot ce învață este foarte aplicat și au acces la profesioniști”, a adăugat Vladimir Deliu.
Marea Britanie rămâne destinaţia preferată pentru studiu a tinerilor români, urmată de Olanda, Danemarca şi Germania. Potrivit estimărilor specialiștilor, cel mult 500 dintre ei se vor întoarce în ţară, cifră pe care universitățile românești vor să o crească considerabil, altfel spus, să diminueze exodul de creiere cu ofertele lor.