Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Diplomă de inginer, doar după masterat

Diplomă de inginer, doar după masterat

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 28 Feb 2018

Sistemul de învăţământ superior tehnic trebuie regândit, sunt de părere rectorii instituţiilor de învăţământ membre ale Alianţei Române a Universităţilor Tehnice (ARUT). Sunt în discuție mai multe variante: formula de trei ani (licenţă) plus doi ani (masterat) sau trei ani şi jumătate (licenţă) plus un an şi jumătate (masterat). Diploma de inginer se va obține după masterat, la finalul celor cinci ani (licenţă plus masterat) aşa cum se întâmplă în Italia, Franţa, Germania.

Potrivit rectorilor universităților care fac parte din ARUT (Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea Tehnică din Cluj‑Napoca), măsura reformării învățământului tehnic trebuie luată în urma unei dezbateri largi.

Există mai multe variante: de a merge pe o formulă de trei ani (n.r. - licenţă) plus doi ani (n.r. - masterat) sau de trei ani şi jumătate (n.r. - licenţă) plus un an şi jumătate (n.r. - masterat). Cu diplomă de inginer după masterat, practic la finalul celor cinci ani (n.r. - licenţă plus masterat) aşa cum se întâmplă în Italia, Franţa, Germania în acest moment. Sau o formulă intermediară care este lansată acum de unii dintre colegi care nu vin din ARUT: de patru ani plus un an, formula care este mai forţată, aş zice, dar trebuie să vedem care sunt implicaţiile nu doar în acest moment, ci şi pentru următorii ani, în condiţiile în care numărul de absolvenţi de învăţământ cu bacalaureat va scădea”, a declarat rectorul UPB Mihnea Costoiu, cu prilejul reuniunii ARUT.

El a spus că cerinţele angajatorilor referitoare la pregătirea studenţilor sunt din ce în ce mai mari.

Cerinţa angajatorului este mai mare din punctul de vedere al calităţii, nu mai vor absolvenţi care să nu fie bine pregătiţi, ci pe care să îi pregătim complet într‑un ciclu de trei plus doi sau trei şi jumătate plus un an şi jumătate”, a mai afirmat rectorul UPB, care este de părere că va trebui să se realizeze armonizarea cu ceea ce se întâmplă în ţările UE.

Pe de altă parte, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj‑Napoca, Vasile Ţopa, a ridicat problema crizei de cadre didactice, care, dacă nu este rezolvată, poate duce la colaps”.

Sigur că da, vom rezolva problema inginerilor, dar mă tem că nu ştiu cum vom rezolva problema cadrelor didactice. Sunt zone în care deja suntem sub o presiune uriaşă în a asigura resursa umană. (...) Este din ce în ce mai greu să‑i păstrăm pe aceşti tineri care lucrează în sistemul de învăţământ cu salariile pe care le au. Aici ar trebui să solicităm factorilor de decizie găsirea unor soluţii, altfel vom intra într‑un colaps”, a declarat rectorul, potrivit Agerpres.

Lipsa cadrelor didactice din învățământul tehnic este una din consecințele migrației masive a inginerilor. Potrivit estimării rectorului UPB Mihnea Costoiu, România a pierdut peste 200.000 de ingineri în ultimii ani.

Sunt peste 200.000 de ingineri care au părăsit România după 1989. Nu vorbim doar de ingineri care au fost pregătiţi după 1989, ci foarte mulţi ingineri pregătiţi înainte de 1989 şi odată cu căderea industriei după '89 au părăsit România. Dacă în anii '90 acest lucru nu s‑a simţit, acum se simte din plin şi prin faptul că politica statului român în ultimii 30 de ani a fost orientată către finanţarea în special a învăţământului umanist”, a spus Costoiu.

La rândul său, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Radu Văcăreanu, a subliniat că nevoia de ingineri este din ce în ce mai mare, universităţile tehnice nereuşind să acopere această necesitate.

îProducţia de ingineri nu poate să ţină ritmul având în vedere, pe de o parte, necesităţile crescânde ale unei societăţi care se dezvoltă extraordinar, cum este societatea românească, şi, pe de altă parte, nevoia de ingineri pe care o are şi Europa de Vest şi ceea ce este dincolo de ocean”, a menționat acesta.