Disciplina religie în cadrul proiectului CRED

De mai bine de un deceniu este susţinută cu argumente temeinice ideea conform căreia în perioada contemporană volumul general de informaţii din lume se dublează la fiecare 15 ani. În acest context, dacă luăm ca referinţă anul reintroducerii religiei în sistemul de învăţământ românesc, înseamnă că, în cei aproape 30 de ani care au trecut de la acest moment binecuvântat, volumul cunoştinţelor din domeniul religios a crescut aproximativ de patru ori.

Iată de ce sunt justificate discuţiile legate de schim­bările pe care trebuie să le facă instituţia şcolară pentru ca elevii să se adapteze şi să se formeze cât mai bine ca personalităţi în devenire, în contextul avalanşei de informaţii care-i înconjoară. În aceste condiţii nu este de mirare faptul că a proiecta curriculumul la o anumită disciplină de învăţământ devine o provocare tot mai mare. Dacă avem în vedere şi pedagogia prospectivă, înţelegem exigenţele majore care îi stau în faţă proiectantului de curriculum, care trebuie să aibă în vedere şi ceea ce se va întâmpla în domeniul lui de expertiză în momentul în care elevii care acum intră în sistemul educaţional vor ajunge la maturitate şi vor intra în câmpul muncii.

Modificările în plan curricular devin, astfel, obligatorii în special pe aspecte legate de modul în care elevii vor fi formaţi să opereze cu acest, tot mai mare, volum de informaţii cu care intră în contact. De aici şi impunerile privind centrarea curriculumului pe competenţe, adică, pe scurt, pe ceea ce vor fi capabili să facă elevii cu ceea ce au învăţat. Anii din urmă au arătat că, la nivelul învăţământului românesc, sunt necesare noi eforturi instituţionale pentru formarea continuă şi susţinerea profesorilor de toate specialităţile în a-şi adapta mai bine activitatea didactică la finalităţile şcolii de azi, iar o cale de primă importanţă în acest sens sunt cursurile de formare, realizate în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană.

Proiectul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, CRED (Curriculum re­levant, educaţie deschisă pentru toţi), îşi propune să îi ajute pe profesorii de diferite specialităţi să valorifice mai bine elementele de particularitate ale noului curriculum. Pentru profesorii de religie, unul dintre cele trei module ale cursului de formare are în vedere aspecte legate de Aplicarea noului Curriculum naţional pentru învăţământul primar/gimnazial. Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii specialităţii îşi propun să formeze cursanţilor următoarele competenţe:

• Argumentarea modului în care disciplina religie contribuie la realizarea profilului de formare a absolventului de învăţământ primar/ gimnazial;

• Lecturarea într-o manieră sistematică şi creativă a programelor şcolare la disciplina religie, la ciclul primar şi gimnazial, cu accent pe elementele de noutate aduse de noul model de proiectare curriculară;

• Proiectarea unor activităţi didactice care să valorifice valenţele formative ale disciplinei religie, la ciclul primar şi gimnazial, prezente în noul curriculum;

• Utilizarea unor abordări metodologice variate, dinamice şi ino­vative în realizarea de activităţi didactice, care să permită adaptarea demersurilor de predare-învăţare la situaţii educaţionale variate, cu accent pe lucrul cu elevi din grupurile dezavantajate;

• Conducerea/derularea procesului de predare-învăţare-evaluare la disciplina religie pe baza celor mai noi achiziţii din perimetrul ino­vaţiilor didactice;

• Proiectarea unor demersuri educaţionale în perspectivă integrată (opţionale sau activităţi extracurriculare), cu relevanţă directă pentru disciplina de studiu predată.

Suportul de curs a fost realizat de o echipă de cadre didactice universitare, cu preocupări constante în domeniul educaţiei religioase: prof. univ. dr. Constantin Cucoş, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, şi pr. conf. univ. dr. Dorin Opriş, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Pentru disciplina religie, bucuria a fost sporită şi de faptul că suportul de curs amintit a fost apreciat de echipa de proiect ca fiind unul dintre cele mai bune din cadrul proiectului.

În perioada în care s-a desfăşurat activitatea de formare a formatorilor pentru prima grupă la disciplina religie, în calitate de expert formator de formatori, am avut din nou prilejul să întâlnesc inspectori şi profesori de religie de vocaţie, competenţi, capabili să se adapteze la nou, dar printr-o raportare permanentă la valorile revelate de Domnul Iisus Hristos, fapt apreciat şi de către colegi la evaluarea realizată la sfârşitul etapei de formare.

Importanţa acestor cursuri de formare se dovedeşte cu atât mai mare cu cât noua haină pe care a îmbrăcat-o curriculumul de religie este una care are în vedere în special valorizarea valenţelor formative ale disciplinei religie, inclusiv prin apelul la experienţele de învăţare şi de viaţă ale elevilor. Competenţele care urmează a fi formate la elevi impun astfel tratarea noilor conţinuturi într-o formă de interdisciplinaritate internă, în care se îmbină în acelaşi conţinut tematic ceea ce profesorii au învăţat într-o formă disciplinară în timpul studiilor universitare.

Ne bucură faptul că, prin lansarea de curând a unor noi cursuri de formare şi pentru colegi din alte judeţe decât cele selectate în prima grupă de formare, calitatea orei de religie va creşte. Spunem aceasta pornind şi de la mărturiile date de inspectori şi profesori participanţi la formare.

Mărturii ale profesorilor

• Consider că acest curs va aduce plusvaloare activităţii de la catedră. Celor care îl vor parcurge va aduce lumină în utilizarea noilor programe şcolare.” (Pr. prof. Liviu Botezatu, inspector şcolar, jud. Botoşani)

• „Proiectul CRED vine în întâmpinarea profesorului care îşi asumă roluri noi, conştient de nevoile elevului de azi. Pentru aceasta este nevoie de proiectarea activităţilor centrată pe formarea de competenţe, de o abordare integrată, prin folosirea de metode alternative.” (Prof. Claudia Viorica Boha, inspector şcolar, jud. Sălaj)

• „Am aflat noi tehnici de formare, am înţeles rolul competenţelor spe­cifice, în contextul noului curriculum naţional şi european, contribuţiile disciplinei religie la formarea competenţelor-cheie şi la profilul absolventului de gimnaziu, rolul cadrului didactic în dezvoltarea personală a elevilor.” (Prof. dr. Mihai Floroaia, jud. Neamţ)

• „Calitatea activităţilor de formare a fost demonstrată de către formatori de excepţie şi de cursanţi implicaţi, dornici de a analiza, de a dezbate, de a construi împreună.” (Prof. Irina Leonte, jud. Bacău)

• „La CRED am discutat cum poate contribui disciplina religie la structurarea profilului de formare a absolventului de clasa a VIII-a, ţinând cont de competenţele-cheie, am înţeles că o cunoaştere temeinică a programei şcolare la religie este absolut necesară pentru proiectarea şi realizarea demersului didactic al disciplinei, am apreciat mult faptul că şi disciplina religie este prevăzută în acest proiect.” (Prof. Reta Strat, jud. Vrancea)

• „O echipă de profesionişti ne-a făcut să ne schimbăm abordarea, să înţelegem mai bine noile programe şi să acţionăm în sensul dobândirii unor competenţe. Ne-am sudat într-o echipă extraordinară, empatică, care a dat dovadă că a înţeles să ducă mai departe misiunea proiectului CRED.” (Prof. Louise Gabriel Tripa, jud. Hunedoara)

 (Monica Opriş este profesoară la Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Simion Ştefan” din Alba Iulia)