Problemele emoţionale ale elevilor de gimnaziu

Elevii de gimnaziu prezintă multiple vulnerabilităţi emoţionale şi manifestă simptome asociate cu oboseala cronică, anxietatea, nefericirea, singurătatea, precum şi comportamente cu risc crescut, precum bullyingul, autovătămarea şi consumul de substanţe psihoactive. Acestea sunt concluziile îngrijorătoare rezultate în urma unei analize implementate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) cu asistenţa tehnică a UNICEF şi în cooperare cu Comisia Europeană.

Starea de bine, echilibrul emo­țional și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România au fost analizate „în contextul trans­formărilor din sistemul edu­ca­țional și al provocărilor generate de mediul digital, inegalitățile sociale și presiunea academică”. Studiul, realizat în cadrul proiectului „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”, finanțat de UE și implementat de Ministerul Educației și Cercetării, cu asistența tehnică a UNICEF, scoate în evidenţă realităţi îngrijorătoare care, din păcate, nu au deloc un caracter izolat.

Specialiştii au descoperit că 23% dintre elevii de gimnaziu prezintă un risc de tulburări emoţionale manifestate în spaţiul şcolar, iar manifestările cel mai frecvent raportate de elevi sunt: oboseala persistentă (45%), agitaţia şi neliniştea (33%), supărarea şi îngrijorarea excesivă (31%).

„Aceste manifestări indică dificul­tăți persistente în gestionarea emo­țiilor în mediul educațional. Riscurile sunt distribuite inegal între sexe, cu o incidență dublă a tulburărilor de internalizare (manifestări din sfera anxietății și depresiei clinice) în rândul fetelor, comparativ cu băieții. Totodată, frecvența dezechilibrelor emoționale crește progresiv de la clasa a V-a la a VIII-a, în special în zona riscului moderat”, susţin specialiştii în raport.

Fenomenele de agresivitate și bullying sunt prezente într-o proporție semnificativă în școli, afectând stabilitatea emoțională a elevilor, mai reliefează cercetarea MEC. Astfel, circa 19% dintre elevi raportează experiențe frecvente de intimidare, tachinare sau jigniri, mai ales în clasele inferioare ale gimnaziului. În plus, aproximativ 16% dintre elevi prezintă risc mediu sau ridicat de a fi fost victime ale bullyingului, iar 15% au fost agresori. Totodată, 11% prezintă risc de autovătămare sau consum de substanțe psihoactive.

„Elevii care au dificultăți în ges­tionarea emoțiilor prezintă de peste două ori mai frecvent riscuri de autovătămare sau consum de sub­stanțe. De asemenea, scorurile scăzute la conștiința de sine și la abi­litățile de relaționare se corelează cu o probabilitate mai mare de a deveni victime sau agresori”, se arată în raport.

Presiunea academică, tranzițiile între cicluri educaționale și lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin contribuie la această alterare, iar încrederea în școală și în profesori scade semnificativ odată cu vârsta: elevii din clasele mai mari se simt tot mai puțin ascultați și valorizați, astfel că evadează în mediul virtual. Aceştia petrec în online, în medie, patru ore în zilele de școală și peste cinci ore în weekend, consumul digital fiind comparabil cu timpul petrecut cu familia și aproape dublu față de cel petrecut cu prietenii.

„Elevii ajung să compare în mod nesănătos propria viață cu modelele promovate online, ceea ce accentuează insecuritățile și instabilitatea identitară. Copiii care folosesc tehnologia în exces sunt mai predispuși la agresivitate și autovătămare, iar stima de sine este, de asemenea, afectată: se simt mai puțin inteligenți, mai puțin mulțu­miți de aspectul lor fizic și mai slab integrați social”, avertizează specialiştii. (O.N.)