Eminescu în arhive şi biblioteci particulare

Până la sfârşitul acestei luni, cei care îndrăgesc poezia lui Eminescu îl pot descoperi pe poetul naţional şi din perspectiva obiectelor care i-au aparţinut acestuia, acum aflate în posesia unor împătimiţi colecţionari.

Printre obiectele expuse la Muzeul Naţional al Literaturii Române se numără ediţii bibliofile ale operei eminesciene, ziare şi reviste, precum "Familia" lui Iosif Vulcan, dar şi o ediţie recentă, "Eminescu pentru nevăzători", şi un bust atribuit lui Constantin Brâncuşi, dar şi masca mortuară, ceasul şi un cufăr cu inscripţia "M. Eminovici".

Expoziţia cu tema "Eminescu în arhive şi biblioteci particulare", care a fost vernisată luni, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, reuneşte o serie de obiecte aparţinând unor împătimiţi colecţionari păstrători ai unor valori care au aparţinut marelui Mihai Eminescu. În Rotonda MNLR sunt expuse ziare şi reviste - "Familia" lui Iosif Vulcan, "Universul literar", "România Jună", "Luceafărul", "Dunărea", "Glasul" - ediţii bibliofile ale operei celui considerat "omul deplin al culturii române", precum cea editată de Matei Eminovici, fratele poetului, sau manuale şcolare editate de Ion Creangă, pe care poetul l-a cunoscut în calitatea sa de revizor şcolar. Vor mai putea fi admirate "Caietele eminesciene" facsimilate, editate sub egida Academiei Române, ori o ediţie recentă - "Eminescu pentru nevăzători", două busturi ale lui Eminescu, realizate de Marcel Guguianu şi Max Constantinescu şi unul atribuit lui Constantin Brâncuşi.

Publicul poate descoperi şi obiecte care au aparţinut poetului nepereche, precum masca mortuară a acestuia, ceasul şi un cufăr pe care există o etichetă metalică purtând inscripţia M. Eminovici, descoperită în podul unei case din piaţa Amzei, unde se ştie că Eminescu ar fi locuit la Ion Slavici, al cărei proprietar se presupune că ar fi fost poetul însuşi sau fratele acestuia, Matei.

Academicianul Eugen Simion a remarcat, la vernisaj, necesitatea înfiinţării, în Bucureşti, a unei biblioteci în care să fie reunită întreaga operă şi exegeză dedicată poetului, despre care apreciatul critic a reafirmat că, în ciuda faptului că "este aproape interzis să-i spunem poet naţional", el rămâne "poet naţional, aşa cum orice cultură are un model spiritual".

Academicianul Eugen Simion a primit, din partea preşedintelui Fundaţiei Internaţionale "Mihai Eminescu", Dan-Toma Dulciu, o diplomă de excelenţă pentru "strălucita şi benefica operă de punere în valoare a corpusului eminescian".

Dulciu a anunţat că fundaţia pe care o conduce "va reuni sub numele de "Muzeul virtual Eminescu" întreaga operă eminesciană şi cvasitotalitatea scrierilor ori a fotografiilor, filmelor sau operelor muzicale dedicate poetului".