Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură În România, competențele digitale la Bacalaureat se susțin mai mult pe hârtie

În România, competențele digitale la Bacalaureat se susțin mai mult pe hârtie

Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 11 Feb, 2020

La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din Uniunea Europeană (UE), într-un grup restrâns de 8 state, care a susținut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, potrivit edupedu.ro. În țara noastră, proba de competențe digitale la Bacalaureat presupune doar 15 minute pe calculator și 75 de minute cu pixul, pe foaie. Această realitate se reflectă într-o analiză a Eurostat, care arată că 43% dintre românii cu vârste între 16 şi 74 de ani au competențe digitale reduse, ­România fiind pe primul loc în UE la acest capitol.

Deși suntem țara internetului de mare viteză, anual, în România crește procentul celor care nu stăpânesc dispozitivele digitale sau care au competențe scăzute în acest domeniu. Cel mai mic procent de persoane care au compe­tențe digitale scăzute din UE este în Olanda (16%), în timp ce media UE este la 29%. Potrivit studiului Eurostat, competențele digitale sunt tot mai scăzute, în funcție de mediul din care provin persoanele participante, astfel că cele mai scăzute sunt la cei din mediul rural, apoi la cei din orașele mici și, pe urmă, cei din orașele mari.

Datele concordă cu o situație din România, anume că elevii susțin la Bacalaureat proba de competențe digitale în mică parte pe calculator, așa cum arată fișa A, care necesită doar 15 minute, și în cea mai mare parte pe hârtie, cu pixul, potrivit cerințelor fișei B, adică 75 de minute. Proba de competenţe digitale se desfăşoară în laboratoarele de informatică ale liceelor și durează 90 de minute. A se vedea modelul fișelor la https://www.competentedigitale.ro/home/. 

Mai mult, la testele PISA din 2018, în timp ce majoritatea statelor au dat testele pe calculator, elevii de 15 ani din România susțineau testul pe hârtie, fiind singura țară din UE care a dat testul cu pixul, potrivit informațiilor edupedu.ro.

Competențele de bază sau superioare celor de bază reprezintă nivelul înalt și cel mai înalt pe care o persoană îl poate atinge în acest domeniu și presupune că persoanele de 16-74 de ani stăpânesc navigarea pe internet, precum și activități specifice, cum ar fi: informarea, comunicarea, rezolvarea problemelor, instalarea aplica­țiilor. La acest capitol, procentul este de 31% dintre români, conform analizei Eurostat. În cazul studenților, procentul celor care au competențe de bază sau superioare celor de bază este de 29%, potrivit aceleiași analize. 

Compe­ten­țele superioare celor de bază, adică cel mai înalt grad de înzestrare cu astfel de competențe digitale evaluat de sondajul Eurostat, sunt la un nivel de 10% în rândul persoanelor cu vârste între 16 și 74 de ani din România, clasându-ne pe ultimul loc în UE. Media Uniunii este de 31%, iar Olanda are cele mai multe persoane la această categorie, 50%. 

Pentru stabilirea nivelului de competențe digitale, Eurostat a luat în calcul patru domenii: competențe de informare, de comunicare, de rezolvare a problemelor și software.

Procentul persoanelor care au competențe digitale scăzute în România, pe ani:

    2015 – 29%            2016 – 32%            2017 – 35%        2019 – 43%

 

Citeşte mai multe despre:   PISA