Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură „Învățământul clasic oferă sisteme stabile”

„Învățământul clasic oferă sisteme stabile”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Augustin Păunoiu - 19 Noiembrie 2019

Prezent la conferința „Educație și conștiin­ță - repere culturale românești”, organizată, recent, la Botoșani, de Federația Asociațiilor de Elevi (FAE), în parteneriat cu Asociația Elevilor din județul Botoșani, Mircea Platon, scriitor și redactor-șef al revistei „Convorbiri literare”, doctor în istorie al Universității de stat din Ohio, a evidențiat importanța inestimabilă pe care a avut-o în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea implementarea unui sistem clasic de învățământ în formarea identității noastre naționale, element fundamental al viitorului stat național unitar român.

Fin cunoscător al realităților culturale ce au caracterizat primele decenii de existență ale statului român modern, un adevărat redescoperitor al unor personalități ale culturii noastre lăsate în umbră, precum Alexandru Vlahuță sau Calistrat Hogaș, Mircea Platon consideră că un astfel de model are marele merit de a crea o cultură generală, care înseamnă „acele repere comune, acele repere pe care le avem cu toții. Cultură generală nu înseamnă să știi din toate câte puțin, înseamnă să știi din mai multe domenii lucruri solide, înseamnă acea cultură care este împărtășită de toți, acea cultură care stă, până la urmă, la baza identității noastre naționale”.

El a atras atenția că „ceea ce se întâmplă în cultura aceasta postmodernă este nișarea, totul este cultură de nișă, subcultură. S-a distrus cultura generală. Este greu să mai pretindem că avem o identitate de români. [...] Acum este o proliferare de identități construite, de segmente de hiperrealitate, de identități false de consum. Practic, am ajuns să ne identificăm prin ceea ce consumăm și lucrul acesta este foarte periculos. De ce? Pentru că tradiția nu costă nimic, e gratis. Consumul costă. Ca să consumi trebuie să ai, să investești, să cumperi. Din această identitate construită pe bază de consum, se naște și foarte marea nesiguranță a tinerilor, tot felul de complexe identitare, de statut social ș.a.m.d. Tradiția, care se sedimentase pe baza sistemului de învățământ clasic, se raporta la niște criterii stabile. Pentru că acesta este rolul sistemului de învățământ clasic, să îți ofere niște sisteme stabile”.

Contactat telefonic, președintele FAE, Nicolae Săcrieru, a spus că a demarat un proiect național de identificare a valorilor culturii românești așa cum sunt prezentate sau, dimpotrivă, lipsesc în educația școlară de azi. 

Evenimentul a fost găzduit de Colegiul Național „A.T. Laurian” și s-a bucurat atât de prezența elevilor, cât și a cadrelor didactice.