Învăţământul românesc şi provocările noului an școlar

Într-o societate dinamică şi contrastantă, care îşi caută încă valorile, instituţiile de învăţământ privesc cu speranţă la provocările ce le stau în faţă în noul an şcolar. Manualele, programele şcolare neadaptate la cerinţele societăţii de azi, dotările insuficiente ale şcolilor, evaluarea diferită la bacalaureat, şi mă refer aici la filiera tehnologică, ar fi doar câteva dintre provocări. Dincolo de limitările financiare şi de orice reforme, învăţământul românesc are la bază valori tradiţionale temeinice, despre care ne-a vorbit prof. Daniela Ionela Neagoe, director adjunct al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti.

 Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înfiinţat la 18 ianuarie 1860 al doilea gimnaziu în limba română din Bucureşti şi i-a dat numele lui Gheorghe Lazăr, cel care „a restituat limba română în dreptul său de limbă de studiu şi a fost reîntemeietorul şcoalelor naţionale”. Decretul înfiinţării liceului poartă semnătura regelui Carol I şi data de 20 mai 1890. Istoria liceului este o lecţie de libertate, demnitate, curaj şi mândrie. Valorile învăţământului românesc au la bază modele de pedagogi excepţionali, care au ­activat în şcoala românească şi care au format caractere şi oameni de valoare. Colegiul Naţional ­„Gheorghe Lazăr” din Bucureşti este una dintre instituţiile de învăţământ românesc, care, de-a lungul timpului, şi-au construit succesul valorificând în mod productiv bunele practici ale învăţământului tradiţional românesc. La această bază a adăugat şi a adaptat elemente de modernitate, necesare societăţii actuale. „Echilibrul este cheia reuşitei”, spune prof. Daniela Ionela Neagoe, directorul adjunct al acestei instituţii de învăţământ.

E cunoscut faptul că învăţământul românesc se caracterizează prin spirit teoretizant, studiu individual, consistenţa informaţiei, o disociere între abordările teoretice şi cele practice, precum şi un model discursiv de predare. În acest spaţiu al devenirii umane, pentru o formare complexă şi armonioasă a tinerilor, şcoala românească a integrat din mers spiritul european, prin folosirea gândirii critice, a pragmatismului, contextualizarea şi informatizarea universului educaţional, precum şi abordarea interculturală.

În Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, dascălul este în şcoală pentru elevi, pe care îi aşază în centrul activităţii sale, şi drept urmare trebuie respectat, spune prof. Daniela Ionela Neagoe. „Avem o relaţie foarte bună cu elevii, iar profesorii îşi îndeplinesc cu succes rolul pe care şi l-au asumat. În şcoala noastră îmbinăm lucrul intelectului cu emoţia, prin actul didactic armonizăm aşa-zisa performanţă cu activităţile extra­şcolare. Spun aşa-zisa performanţă, pentru că noi nu mizăm pe rezultate bune la olimpiade sau diverse concursuri, ci obţinem aceste rezultate în mod natural, nu forţăm copiii să înveţe, ci ei învaţă pentru că au o pasiune pentru o materie sau alta.” Asemenea Domnului Trandafir din opera lui Mihail Sadoveanu, învăţătorii şi profesorii acestui prestigios colegiu au reuşit să deschidă ochii către cultură şi inima către cunoaştere pentru generaţii şi generaţii de elevi. „Eu cred că trebuie păstrat ce avem bun şi trebuie să împrumutăm cu grijă ceea ce se poate aplica la învăţământul românesc, pentru că altfel distrugem şi ceea ce a avut bun învăţământul românesc”, a mai precizat prof. Daniela Ionela Neagoe.

Asemenea oricărei instituţii de învăţământ dintr-un oraş cosmopolit aşa cum este Bucureştiul, şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” este supus provocărilor societăţii moderne, de la eforturile profesorilor de a înţelege mai bine adolescenţa, până la relaţia cu părinţii. „Fiind un liceu cu tradiţie, oamenii au aşteptări mari, iar de multe ori acestea nu se potrivesc cu realitatea şi atunci intervin frustrările. Şi cum uşa noastră e permanent deschisă, aceasta este una dintre provocări, aceea de-a asculta pe toată lumea, de a înţelege şi apoi de a găsi soluţii. O altă provocare este Cişmigiul, acest parc atât de frumos, care se află lângă şcoala noastră.”

Un sistem educaţional ideal e greu de atins şi, cu toate acestea, în societatea românească se pot identifica numeroşi paşi pozitivi, modificări legislative favorabile, forme de modernizare a demersurilor educaţionale şi reconfigurări, care au dat o faţă nouă învăţământului românesc din ultimele trei decenii. Persoană modestă, directorul adjunct al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” ne-a vorbit despre multitudinea de proiecte în care sunt implicaţi elevii şi care contribuie în mod decisiv la formarea lor. Una dintre aceste activităţi a fost dedicată Zilei Europei, când elevii au oferit „un spectacol extraordinar şi unic. Apoi, am avut o zi antibullying, care a fost şi o zi a porţilor deschise, pentru că am avut invitaţi elevi din alte şcoli bucureştene. Şcoala are un rol important în educaţia împotriva violenţei, deşi este doar o parte din acest proces complex. Copiii de la Clubul de Debate au ţinut un meci de dezbateri foarte bun, iar moţiunea tocmai aceasta a fost că acest parlament trebuie să pedepsească aspru bullyingul. Opoziţia, care a susţinut contrariul, a adus nişte argumente interesante, arătând că nu pedeapsa este cea care educă, ci ce ar trebui să facem noi pentru a înţelege de ce copilul acţionează în acest mod şi cine şi cum ar trebui să intervină”, a completat prof. Daniela Ionela Neagoe. Premiile obţinute de elevii acestei şcoli la etapele naţionale la toate disciplinele arată, o dată în plus, că, acolo unde există dăruire şi perseverenţă, succesul nu întârzie să apară. 

O criză a valorilor

Se vorbeşte mult în spaţiul public despre o criză a învăţământului românesc şi despre căutarea unor formule potrivite de instruire şi educare a elevilor. De aceea, am întrebat-o pe prof. Daniela Ionela Neagoe şi despre acest aspect. „Da, există o criză a valorilor în învăţământul românesc, generată în primul rând de faptul că  sunt din ce în ce mai puţini profesori dedicaţi acestei meserii. Apoi putem vorbi de o criză generată de familie şi de mediul în care trăiesc copiii. Putem adăuga şi societatea, care este extrem de agresivă, auzim foarte des ideea de judecată pentru orice lucru mărunt, oamenii neînţelegând că se pot găsi soluţii prin comunicare. Cunoaştem foarte multe situaţii în care profesorii sunt umiliţi, jigniţi, uneori loviţi. Aceasta se întâmplă ca urmare a ceea ce am construit ca societate de-a lungul vremii, pentru că educaţia nu a fost în centrul atenţiei noastre, ci a fost o cenuşăreasă a societăţii româneşti. Cu durere, vă spun că nivelul stării de bine în şcoli nu este atât de ridicat. Copiii nu se simt în siguranţă, iar profesorii sunt depăşiţi în relaţia cu ei de instrumentele pe care le au la îndemână sau mai degrabă nu le au. Există foarte multe drepturi pentru unii, iar alţii au numai obligaţii. De aceea, oamenii bine pregătiţi nu mai vin să lucreze în învăţământ. Apoi există multe tentaţii, cum ar fi internetul şi televiziunile, care promovează false valori. Toate acestea influenţează şi se reflectă şi în procesul de educaţie.” 

Încredere în viitor

Am aflat că spiritul de „lăzărist” înseamnă a fi disponibil tot timpul pentru elevi, a oferi în orice timp bunătate, înţelepciune, a împărtăşi din expertiza ta, a avea o atitudine civică, a te implica, a-ţi ajuta aproapele, a fi acolo pentru orice şi a face voluntariat. Atât timp cât aceste valori mai există în şcolile româneşti, putem avea încredere în viitorul şcolii noastre.

Fire luptătoare, după cum ni s-a prezentat, prof. Daniela Ionela Neagoe a ţinut să încheie spunând că la început de an şcolar priveşte cu încredere la provocările care-i stau în faţă. Beneficiară a unei burse pentru directori a Asociaţiei pentru Valori în Educaţie, şi-a completat experienţa cu multe informaţii utile în managementul şcolar. Ştie că există multe locuri în România în care se face şcoală în mod temeinic şi că acest aspect e recunoscut la nivel internaţional, pentru că „aceşti copii când se duc în străinătate sunt strălucitori şi recunoscuţi ca fiind valoroşi. Mulţi copii au rezistat în afara României cu ceea ce au învăţat aici, ceea ce spune multe despre şcoala românească. Avem un învăţământ valoros, foarte mulţi absolvenţi se duc la facultăţi importante din străinătate şi performează acolo. Şi mai îmbucurător e faptul că mulţi dintre elevii noştri care au studiat în afara ţării vor să se întoarcă şi să pună umărul la schimbarea în bine a societăţii româneşti”.

Aş adăuga doar că aşa cum vom avea grijă de educaţia generaţiilor actuale, aşa ne vom construi viitorul.