Joc de toponime şi schimb intercultural la Muzeul Ţăranului Român

În perioada 15 februarie-20 martie, Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti găzduieşte o expoziţie inedită de bijuterii, denumită „Olten - Olt - Oltenia“. Această expoziţie reprezintă un proiect internaţional, aflat sub egida Guvernului României (Ministerul afacerilor externe şi Ministerul culturii şi cultelor) şi a Ambasadei Elveţiei.

Expoziţia, al cărei nume a apărut dintr-un joc de toponime, a determinat o colaborare inedită între Muzeul Ţăranului Român, cunoscut promotor al valorilor culturale tradiţionale şi Muzeul de Istorie din localitatea elveţiană Olten.

Astfel, în sala Irina Nicolau, sunt expuse numeroase podoabe realizate manual, care exprimă nota caracteristică a acestor două regiuni atât de îndepărtate, Olten şi Oltenia. Vizitatorul este întâmpinat de peste 60 de exponate datate din secolele al XVIII - XX-lea. Bijuteriile elveţiene impresionează prin minuţiozitatea realizării şi complexitatea detaliilor: pandantive în formă de cruce, realizate din aur masiv, cu diferite motive vegetale şi inscripţionate cu literele IHS, cruci din argint, care îl reprezintă pe Mântuitorul răstignit, ornate în filigran, medalioane pe care apare chipul Maicii Domnului sau simbolul creştin al Mielului, medalioane pictate cu chipul Sfintei Veronica, al Sfintei Maria Magdalena sau al Sfântului Evanghelist Ioan, diferite inele şi brăţări, atent împodobite, în filigran.

Ineditul acestei expoziţii este dat de amestecul podoabelor elveţiene cu cele tradiţionale româneşti: coif de mireasă, salbă de bani, lanţ de inele, brăţări, ace de vălitoare şi inele bărbăteşti.

Unul dintre obiectivele expoziţiei este şi acela de a face cunoscut oraşul eveţian Olten, de a populariza, pe lângă cultura şi tradiţia acestuia, şi unele elemente de istorie sau de actualitate. Numele oraşului este amintit pentru prima dată în istorie în anul 1201, în legătură cu familia de cavaleri Olten-Hagberg. Situat pe cursul râului Aar, un afluent al Rinului, Olten a constituit un punct de legătură între localităţile din Nord şi cele din Sud, cu o mare importanţă economică. Podul de lemn, construit în 1295, uşura tranzitul între cele două zone, iar astăzi, consolidat şi renovat, constituie principalul punct de atracţie pentru turişti. Localitatea şi-a păstrat atmosfera medievală, fiind şi cel mai înfloritor oraş al cantonului Soleure.

Una dintre „comorile“ acestei regiuni elveţiene îl constituie numeroasele bijuterii tradiţionale, specifice secolelor trecute.

La început, acestea erau destinate doar celor care se bucurau de o anumită stare materială, din oraşe, precum şi ţăranilor bogaţi, reprezentând un adevărat simbol al statutului social. De asemenea, ele marchează apartenenţa la un grup etnic, dar şi apartenenţa religioasă, foarte importantă în epocă, având în vedere împărţirea pe confesiuni, catolică şi reformată, a cantoanelor elveţiene.

▲ Expoziţia de podoabe şi bijuterii elveţiene şi româneşti intitulată „Olten - Olt - Oltenia“ a fost vernisată săptămâna trecută la Muzeul Ţăranului Român.

Cele peste 60 de exponate, datate între secolele al XVIII-XX-lea, din regiunea Olteniei din România şi din oraşul Olten din Elveţia, fac paralela între două culturi şi prezintă caracteristicile autohtone ale podoabelor manufacturate, potrivit organizatorilor.

„Diversitatea culturală răsare, în mod neaşteptat, din expoziţia de obiecte neolitice, plecată de la ideea de asemănare a toponimelor celor două regiuni, Olten şi Oltenia“, a declarat ambasadorul Elveţiei în România, Livio Hürzeler.

De asemenea, primarul din Olten, Ernst Zingg, a subliniat că, în urmă cu doi ani, nu ştia că există un fluviu numit Olt sau o regiune Oltenia, iar în momentul în care a aflat, a decis să realizeze o expoziţie în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român.

Organizatorii au anunţat că proiectul va fi continuat prin deschiderea unei expoziţii similare, în Elveţia, în luna iunie, care va cuprinde 1.200 de obiecte neolitice din 39 de oraşe româneşti.