Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Margareta Sterian și copiii din Drăguș
Între vara anului 1929, a avut loc cea de-a cincea campanie monografică și de etnografie a lui Dimitrie Gusti în satele românești. Echipa, formată din 89 de cercetători, a ajuns la Drăguș, în județul Brașov. Erau cooptați printre cercetători și Paul Sterian, sociolog și scriitor, împreună cu soția sa, Margareta Sterian (1897-1992), pictoriță și scriitoare. De altfel, alături de studenți și specialiști în diverse domenii, echipa avea și artiști în componență, în afară de Margareta Sterian, mai erau la Drăguș pictorii Lena Constante și Mac Costinescu.
În timp ce Paul Sterian a realizat, împreună cu N. Argintescu-Amza, filmul documentar „Drăguș”, Margareta Sterian a realizat o serie de lucrări de artă plastică: desene și uleiuri, reprezentând peisaje, chipuri de țărani, case din sat, dar și multe portrete înfățișându-i pe copiii sătenilor. Pictorița a realizat 30 de lucrări care, sub genericul „Copii din Drăguș”, au fost prezentate și în expoziţia organizată la Bucureşti în urma campaniei, când s-a reconstituit o locuință țărănească de la Drăguș. Expoziţia a fost itinerată ulterior și la Dresda, în Germania, unde i s-au reținut artistei lucrările „Țăranul” și „Țăranca” pentru colecţia oraşului. Pentru ciclul de picturi prezentate în expoziția de la sfârșitul anului 1929, artista a primit Premiul Ministerului Artelor. În 1937, pictorița a primit medalia de bronz pentru pictură la Expoziţia Internaţională a Artelor şi Industriei din Paris. În lucrările sale de grafică se regăsesc elemente florale, simboluri ale artei medievale românești, fragmente autentice din vestimentația costumului popular românesc, măști și elemente din arhitectura citadină. Alături de peisaje, portrete şi naturi statice, opera ei se compune şi din artă decorativă, ceramică, ilustraţie de carte şi frescă.
În onoarea sa, din 1993, Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti acordă în fiecare an Premiul „Margareta Sterian” pentru cea mai bună expoziţie a anului. În plan literar, Margareta Sterian s-a remarcat prin volume de poezie, proză și evocări, dar și prin traduceri. A fost una dintre artistele cele mai importante ale perioadei interbelice, fiind prietenă cu marii oameni de cultură din Generația ‘27.
