Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București, cu profil dominant real, unde matematica și informatica sunt la ele acasă, oferă în mod surprinzător și un exemplu bun de empatie creștină în rândul elevilor și cadrelor didactice în cadrul activităților extrașcolare, dar și în școală. Poate nu întâmplător, având în vedere că director este profesorul de religie Gheorghe Dogaru, fost inspector pentru această disciplină în Capitală și preot paroh la biserica bucureșteană „Sfântul Haralambie”-Bellu. Un dialog la început de an școlar ne edifică asupra modului în care privesc tinerii de azi personalitatea ilustrului cărturar care dă numele liceului, dar și felul în care văd ei religia.
Margareta Sterian și copiii din Drăguș
Între vara anului 1929, a avut loc cea de-a cincea campanie monografică și de etnografie a lui Dimitrie Gusti în satele românești. Echipa, formată din 89 de cercetători, a ajuns la Drăguș, în județul Brașov. Erau cooptați printre cercetători și Paul Sterian, sociolog și scriitor, împreună cu soția sa, Margareta Sterian (1897-1992), pictoriță și scriitoare. De altfel, alături de studenți și specialiști în diverse domenii, echipa avea și artiști în componență, în afară de Margareta Sterian, mai erau la Drăguș pictorii Lena Constante și Mac Costinescu.
În timp ce Paul Sterian a realizat, împreună cu N. Argintescu-Amza, filmul documentar „Drăguș”, Margareta Sterian a realizat o serie de lucrări de artă plastică: desene și uleiuri, reprezentând peisaje, chipuri de țărani, case din sat, dar și multe portrete înfățișându-i pe copiii sătenilor. Pictorița a realizat 30 de lucrări care, sub genericul „Copii din Drăguș”, au fost prezentate și în expoziţia organizată la Bucureşti în urma campaniei, când s-a reconstituit o locuință țărănească de la Drăguș. Expoziţia a fost itinerată ulterior și la Dresda, în Germania, unde i s-au reținut artistei lucrările „Țăranul” și „Țăranca” pentru colecţia oraşului. Pentru ciclul de picturi prezentate în expoziția de la sfârșitul anului 1929, artista a primit Premiul Ministerului Artelor. În 1937, pictorița a primit medalia de bronz pentru pictură la Expoziţia Internaţională a Artelor şi Industriei din Paris. În lucrările sale de grafică se regăsesc elemente florale, simboluri ale artei medievale românești, fragmente autentice din vestimentația costumului popular românesc, măști și elemente din arhitectura citadină. Alături de peisaje, portrete şi naturi statice, opera ei se compune şi din artă decorativă, ceramică, ilustraţie de carte şi frescă.
În onoarea sa, din 1993, Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti acordă în fiecare an Premiul „Margareta Sterian” pentru cea mai bună expoziţie a anului. În plan literar, Margareta Sterian s-a remarcat prin volume de poezie, proză și evocări, dar și prin traduceri. A fost una dintre artistele cele mai importante ale perioadei interbelice, fiind prietenă cu marii oameni de cultură din Generația ‘27.