Meșteșugurile, o șansă pentru elevii din Câmpia Română

Prin intermediul mai multor șezători organizate în nouă localități din Câmpia Română, mai mulți copii s-au întâlnit cu persoane vârstnice și au învățat cu bucurie câteva din tainele vechilor meșteșuguri. Peste 1.500 de elevi, alături de profesorii lor, au învățat să țeasă la război, să lucreze la roata olarului, să împletească diverse materiale naturale și să prelucreze lemnul în mod tradițional, prin participarea la atelierele organizate de Asociația Moara de Hârtie din Comana, județul Giurgiu.

Proiectul a purtat titlul „Comunitățile din Câm­pia Română (re)­des­­coperă meșteșu­gurile” și a avut ca scop implicarea acestei zone rurale în păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural reprezentat de meșteșu­gurile tradiționale generațiilor viitoare. „Activitățile s-au desfășurat în intervalul iulie 2018 - februarie 2019 și au fost implicate 9 co­munități din județele Giurgiu (Comana, Gogoșari, Prundu, Stă­nești), Teleorman (Ștorobă­neasa Țigănești și Vitănești) și Olt (Fărcașele și Seaca). Proiectul a fost derulat de Asociația Moara de hârtie, prin programul de finan­țare «În stare de bine», susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Pe lângă beneficiarii direcți, există și foarte mulți indirecți: familiile elevilor și ale cadrelor didactice, precum și localnicii care s-au implicat în anumite etape ale proiectului”, a explicat Iuliana Andrei, coordonatoarea proiectului.

Ateliere, expoziții, excursii

Mai întâi au fost organizate șezători în fiecare localitate dintre cele participante pentru a se identifica meșteșugurile practicate în zona respectivă. Am aflat că la șezători au venit și oameni din comunitate, părinți, bunici, persoane mai în vârstă care cunoșteau anumite meșteșuguri. Întâlnirile au fost presărate cu voie bună, ghicitori, scurte momente artistice. „A urmat etapa în care elevii din cele 9 școli au participat la ateliere practice de meșteșuguri. Au fost organizate ateliere de țesut la război, țesut papură, modelaj ceramică și olărit, ateliere de prelucrare a lemnului, ateliere de bătut monede. În următoarea etapă, școlile participante au fost dotate cu echipamente pentru continuarea practicării meșteșugurilor în cadrul orelor de Arte vizuale şi abilităţi practice, pentru elevii ciclului primar, în cadrul orelor de educație tehnologică pentru elevii ciclului gimnazial, dar și în cadrul cercurilor de meșteșu­guri, organizate la nivel de școală, pentru acei elevi care manifestă interes și pricepere, sub îndrumarea unui cadru didactic și, în unele comunități, a unor meșteșugari locali. Fiecare școală a primit minirăzboaie de țesut, minirăzboaie de țesut papură, gherghefuri și seturi de lucru în lemn”, a povestit Iuliana Andrei.

Toate școlile au organizat, la încheierea atelierelor, expoziții cu obiecte lucrate de elevi, dar și cu obiecte vechi descoperite prin casele sătenilor. Activitățile din cadrul proiectului au fost derulate atât în Ansamblul Moara de Hârtie - Satul meșteșugurilor din Comana, cât și în școli. Șezătorile și expozițiile au fost organizate în școli, iar atelierele de meșteșuguri, cu câteva excepții care au ținut cont de vârstele copiilor și distanțele între localitățile lor și Comana, au fost derulate în Satul Meșteșugurilor din Comana.

Impresiile, amintirile și prieteniile legate după acest program sunt puternice și vor continua, ne spune reprezentanta Morii de Hârtie, care este bucuroasă de rezultatele obținute. Astfel, există o programă stabilită la nivel de școală a întâlnirilor care vor avea loc în cadrul cercurilor de meș­teșu­guri. Una dintre doamnele învățătoare de la Școala Seaca a povestit că elevii vin cu jumătate de oră mai devreme decât ora stabilită pentru întâlnirile de meș­teșuguri, atât de dornici sunt să meșterească. Tot la Școala Seaca s-a format o echipă de trei minitâmplari, care s-a remarcat prin entuziasm, pricepere și idei frumoase. La Școala din Stănești s-a format o echipă ceva mai numeroasă de mici meșteșugari care prelucrează papura, material care se găsește din belșug în zonă. La Școala din Fărcașele patru fetițe, sub îndrumarea doamnei învă­țătoare, au învățat să coasă pe etamină și se descurcă foarte bine, fac asta cu mare plăcere, uitând de televizor sau tabletă.

Momente emoționante

De-a lungul celor opt luni de întâlniri, s-au petrecut și lucruri emoționante, despre care a povestit pe larg Iuliana Andrei: „Cele mai impresionante momente au fost în perioada în care copiii au venit în excursie la noi, la Comana, și am aflat că pentru foarte mulți era prima excursie din viața lor, iar pentru o parte și prima ieșire din comuna de domiciliu. Întâlnirea cu tanti Dorina de la Școala din Țigănești este un alt moment foarte drag mie. Am întâlnit-o pentru prima dată la șezătoarea organizată în școală, în timpul căreia a transformat un mănunchi de răchită într-un coș foarte frumos, sub ochii uimiți ai copiilor. Coșul este expus acum în Satul meșteșugurilor din Comana, pentru că tanti Dorina a vrut, cu toată bucuria, să ne dăruiască acest obiect. Câțiva băieți de la Școala din Prundu ne-au spus că atunci când vor crește își doresc să lucreze în Satul mește­șugurilor și că ar putea face naveta cu bicicleta, deși distanța este de aproximativ 20 km. La Ștorobăneasa m-au impresionat câteva foste eleve ale școlii, dar și foste membre ale unui ansamblu renumit de dansuri populare care își dedică o parte din timp învățându-i pe copii, gratuit, dansuri populare specifice zonei și implicându-se în cercul de mește­șuguri. Emoționantă a fost și întâlnirea de la Prundu prilejuită de organizarea expoziției din ultima etapă. Am adunat în cele 8 luni de proiect o colecție impresionantă de îmbrățișări sincere primite din partea copiilor. Cel mai recent moment a fost la vizita pe care am făcut-o tot la Școala din Țigănești, când, la plecare, ­fiind pauză, zeci de copii au venit din senin să ne îmbrățișeze”.

Concluzia cu care rămân organziatorii acestui proiect este aceea că micilor meșteșugari le-a făcut o mare plăcere să se apropie de meseriile tradiționale, iar comunitățile din care provin au conștientizat că meșteșugurile sunt vii și că pot fi o șansă de viitor pentru tineri. „Pe termen lung, visăm la înființarea unei școli de meșteșuguri la Comana, în care elevii talentați, selectați și prin intermediul cercurilor de meșteșuguri ale căror baze le punem acum, dar nu numai, să aibă posibilitatea de a-și pune în valoare pasiunea, talentul și abilitățile practice”, a afirmat Iuliana Andrei.

Despre Moara de Hârtie

Moara de Hârtie este o asociație care funcționează din 2011, când a fost inaugurat la Comana un mic Atelier-muzeu, un loc aparte în România, dedicat me­seriilor vechi din domeniul cărții. Peste 12.000 de copii și adulți au vizitat locul până acum și au participat la ateliere educative și creative de hârtie realizată manual, tipar manual și legătorie de carte. Din 2014 funcționează aici și Satul meșteșugurilor, ridicat printr-o finanțare de la Guvernul Norvegiei. „Toate atelierele din Satul mește­șu­gurilor au și o mică producție de obiecte manufacturate, obiecte utile oamenilor din secolul XXI, pe care le realizăm folosind tehnici, materiale, ornamente tradițio­nale. În atelierul de prelucrare a lemnului din Satul meșteșugurilor realizăm echi­pamente necesare practicării meșteșugurilor care pot fi achiziționate de școli sau de părinți pentru a le oferi copiilor experiențe frumoase: mini­războaie de țesut, minirăz­boaie de țesut papura, gher­­ghe­furi. De curând, am realizat pentru Muzeul Național de Artă al României gherghefuri care vor fi folosite pentru tapiserii”, a precizat Iuliana Andrei.