„Mircea Eliade, între Istoria Religiilor şi literatură“

Asociaţia Studenţilor Facultăţii de Teologie din Craiova a organizat pe 11 decembrie, în sala de festivităţi a Mitropoliei Olteniei, o masa rotundă cu titlul „Mircea Eliade, între istoria religiilor şi literatură“.

În deschiderea discuţiilor, IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a rostit un cuvânt introductiv în care a descris rolul normativ pe care l-a avut pentru cultura românească marele istoric şi literat Mircea Eliade. Înalt Preasfinţia Sa a ţinut să sublinieze importanţa operei ştiinţifice a lui Eliade pentru posterioritate: „Mircea Eliade nu dă soluţii, Mircea Eliade prezintă lucrurile. Cititorul său poate să se gândească la mai multe variante, şi este foarte important că nu categoriseşti niciodată lucrurile printr-o judecată concretă, ci pune în faţă o mulţime de date pe care cercetătorul poate să le folosească şi prin spiritul său să ajungă la o anumită concluzie. M. Eliade trebuie cercetat din toate punctele de vedere şi analizat, nu neapărat într-un context de generalitate, ci punct cu punct, pentru că totdeauna are ceva de spus, el nefurnizând soluţii, ci informaţie“. Înalt Preasfinţia Sa şi-a încheiat discursul său prin încurajarea acestei acţiuni culturale considerându-o creatoare şi normativă pentru studenţi.

Mircea Eliade literat sau istoric?

Invitaţii acestui eveniment cultural au fost: prof. dr. Ionel Buşe, titular al catedrei de filosofie din cadrul Facultăţii de Drept din Craiova, care a vorbit despre „Principiul de hierofanie la M. Eliade“, conf. dr. Ion Buzera, prodecanul Facultăţii de Litere din Craiova, cu referatul „M. Eliade şi literatura“, pr. prof. dr. Ştefan Resceanu, titularul catedrei de Istoria Religiilor din cadrul Facultăţii de Teologie Craiova, care a vorbit despre „Metodele de cercetare la M. Eliade“ şi domnul asistent drd. Adrian Boldişor care a susţinut tema „M. Eliade; note de dialog“.

Dl dr. Ionel Buşe a amintit despre centrul Mircea Eliade, fondat în anul 1933 în cadrul Facultăţii din Craiova, care a desfăşurat o bogată activitate, organizând numeroase simpozioane naţionale şi internaţionale în cadrul cărora s-au dezbătut problemele imaginarului la Mircea Eliade. De asemenea, la acest centru s-au publicat cele cinci volume din „Simbolon“. Cea mai nouă carte de la acest centru a apărut la Paris şi aparţine chiar dlui Buşe, ea având titlul „De la Logos la Litos“, în cuprinsul ei găsindu-se şi trei studii ale lui Eliade, ca părinte fondator al imaginarului. În discursul său, domnul prof. Buşe a discutat despre conceptul de hierofanie, ca graniţă între sacru şi profan la Eliade.

„Eliade gândea compendativ când trata un lucru ştiinţific, nuvelă sau roman. După ce epuiza rezervorul de fantasme şi idei mai mult sau mai puţin abstracte, revenea la lucrul ştiinţific“ a precizat domnul prof. Buzera. Părintele prof. Resceanu a vorbit despre personalitatea impresionantă a lui Eliade, amintind de caracterizarea pe care i-a făcut-o discipolul său Ioan Petru Culianu în timpul vieţii: „M. Eliade este cel mai mare istoric al religiilor în viaţă“. Domnul Adrian Boldişor a amintit de valenţele creştine din opera lui M. Eliade, ca subiect al unei posibile cărţi. z