Nicolae Manolescu: „Tot cartea va rămâne de bază“

Cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură „Zile şi Nopţi de Literatură“ s-a deschis duminică, la Hotelul President din Mangalia. Tema colocviului, „Viitorul literaturii, literatura viitorului“, prilejuieşte, anul acesta, o dezbatere privind direcţiile de evoluţie a literaturii, ridicând câteva din întrebările ce animă lumea scriitoricească.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR) este optimist în ceea ce priveşte viitorul literaturii de calitate în faţa invaziei literaturii de consum şi a divertismentului, considerând că acestea „vor exista în paralel“, un argument fiind acela că „bătălia canonică din cultura americană a anilor ’80 s-a dovedit o dispută falsă“. Potrivit lui Nicolae Manolescu, festivalul de la Neptun/Mangalia, „cu serile lui de poezie, ar putea fi considerat şi el un argument pentru faptul că literatura are, fie şi numai, un prezent“.

„Nu cred în ideea de moarte a literaturii“

Nicolae Manolescu, a afirmat, ieri, la Mangalia, în cadrul lucrărilor colocviului cu tema „Viitorul literaturii, literatura viitorului“, din cadrul Festivalul Internaţional de Literatură „Zile şi Nopţi de Literatură“, că nu crede în ideea de moarte a literaturii, ci doar în aceea a dispariţiei unor genuri literare.

„Personal, nu cred în ideea de moarte a literaturii, după cum, în alte secole, alţii au crezut că pot muri genuri literare. Da, pot muri forme, genuri literare, dar literatura, nu“, a spus criticul literar.

Manolescu consideră că, în prezent, „asistăm la trecerea la literatura de divertisment, numită, în trecut, de consum“.

„N-am nostalgii pentru regimul comunist, dar atunci nu exista literatură de divertisment; forma aceasta a apărut la noi după revoluţie; cumperi romane la ieşirea din supermarket împreună cu guma de mestecat“, a spus Manolescu.

Preşedintele USR a fost de părere că „aşa cum a murit epopeea sau poezia narativă, s-ar putea să dispară o serie de forme literare actuale şi să apară altele, de undeva de dedesubt, dispreţuite pe moment“.

„Aşa cum, în secolul al XIX-lea, romanul era dispreţuit, s-ar putea ca unele forme, considerate acum de divertisment, să se impună şi să devină literatură adevărată“, consideră criticul.

Deşi a declarat că „literatura de pe internet de fapt nu există, condiţia existenţei unei literaturi în ţară, pe continent, sau în lume fiind cea canonică“, Manolescu a afirmat că „şi aceste noi suporturi îşi vor intra în normal, dovedindu-se suporturi potrivite pentru un anumit lucru şi se vor specializa“.

„Aşa s-a întâmplat cu televiziunea şi s-a crezut că trebuie să terminăm cu teatrul, ceea ce s-a dovedit fals. Ediţii prescurtate au existat întotdeauna şi nu trebuie să ne speriem acum“, a spus criticul, menţionând că îi roagă pe studenţii săi „să facă o formă prescurtată a Istoriei Ieroglifice a lui Cantemir sau pentru Ţiganiada lui Budai-Deleanu. Se schimbă sau nu suportul, eu cred că tot cartea va rămâne de bază, cel puţin pentru o anumită categorie, importantă, de public“, a spus preşedintele USR. Încercând să risipească temerile în ceea ce priveşte „nocivitatea computerului“, Nicolae Manolescu a subliniat că „există, încă, o confuzie între instrument şi scop şi, deşi nu trebuie să facem din computer şi internet un scop în sine, nu putem recunoaşte că ne aflăm în faţa unui instrument fabulos“, conform Rompres.

40 de scriitori şi editori străini, la festivalul de literatură

Festivalul Internaţional de Literatură „Zile şi Nopţi de Literatură“, se desfăşoară, anul acesta, în perioada 7-11 iunie, la Neptun şi Mangalia, beneficiind de concursul partenerilor tradiţionali, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Primăria Municipiului Mangalia şi Institutul Cultural Român. Printre co-organizatorii festivalului, se numără Editura RAO Publishing Company şi Editura Curtea Veche, precum şi Institutul Cultural Polonez.

Anul acesta, la festival participă 40 de scriitori şi editori din spaţiul Uniunii Europene, Austria, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Franţa, Grecia, Irlanda, Macedonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, precum şi din Croaţia, Israel, Japonia, Republica Moldova, Rusia, Statele Unite, Turcia şi Ucraina.

Participanţii români, într-un număr aproximativ egal cu cel al participanţilor străini, acoperă întreaga arie de manifestare a culturii scrise: scriitori, traducători, editori, critici şi redactori de presă literară. Treizeci şi opt de poeţi îşi citesc din creaţiile lor în cele trei sesiuni de lecturi poetice, iar alţi douăzeci şi patru de scriitori prezintă comunicări în cadrul colocviului, toate intervenţiile fiind cuprinse în programul festivalului.