Noutăţile pachetului de legi ale educaţiei

Pachetul de legi ale educaţiei a fost lansat la sfârşitul anului 2007, iar cei care au propuneri, sugestii în legătură cu proiectele de legi ale educaţiei sunt aşteptaţi să îşi exprime părerile folosind adresa de e-mail proiecte.legi@medc.edu.ro, pe forumul dedicat special discutării acestora, http://forum.portal.edu.ro/index.php/showforum#159, sau în scris, pe adresa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT). Opiniile vor fi primite până la data de 17 februarie 2008. Ele vor fi analizate şi, după caz, integrate în proiect, conform celor transmise de către MECT.

Pachetul de legi ale educaţiei a fost lansat pe 17 decembrie 2007 de către ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, şi conţine Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior şi Statutul personalului didactic.

Pachetul a fost conceput, definitivat şi asumat de către reprezentanţii MECT, ai federaţiilor sindicale din învăţământ, ai federaţiilor studenţeşti şi de către reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor, sub coordonarea ministrului Educaţiei. „Pachetul de legi este o propunere a celor care au muncit la finalizarea lui, rezultatul discuţiilor dintre minister şi reprezentanţii sistemului căruia îi este destinat. Documentul este perfectibil, astfel că oricine este interesat să formuleze principii şi soluţii viabile este invitat să o facă“, precizează MECT.

Educaţia obligatorie va fi de 13 ani, conform proiectului de lege

Pachetul de legi prevede că educaţia timpurie antepreşcolară se va desfăşura în perioada 0-3 ani, învăţământul şcolar, care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare - între 3 şi 6 ani, învăţământul primar va avea cinci clase structurale - clasa pregătitoare şi clasele I-IV.

Potrivit legii învăţământului preuniversitar, învăţământul gimnazial este învăţământ secundar inferior şi cuprinde cinci clase (V-IX), învăţământul liceal este învăţământ superior secundar şi cuprinde 3 sau 4 clase (X-XII sau XII).

De asemenea, educaţia profesională va face parte din învăţământul liceal, filiera tehnologică.

Învăţământul terţiar nonuniversitar va cuprinde, potrivit proiectului de lege lansat spre dezbatere publică, învăţământul postliceal, între una şi trei clase.

Potrivit ministrului, educaţia obligatorie va fi de 13 ani, în prezent, aceasta fiind de 10 ani.

Descentralizarea învăţământului preuniversitar

Actul normativ lansat de MECT prevede că direcţiile judeţene pentru învăţământ şcolar vor fi instituţii deconcentrate de specialitate, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu atribuţii în aplicarea politicilor educaţionale şi vor asigura calitatea procesului educativ prin inspecţia şcolară, implementarea programelor iniţiate de minister, evaluarea instituţională a unităţilor de învăţământ, a organizarea examenelor şi concursurilor naţionale.

Organul de conducere al unităţii de învăţământ şcolar cu personalitate juridică va fi Consiliul de Administraţie (CA), cu rol de decizie în domeniul administrativ. Membrii CA vor fi în proporţie de 60% reprezentanţi ai şcolii şi în proporţie de 40% reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor publice locale şi ai agenţilor economici. Preşedintele CA va fi ales prin vot secret, pe o perioadă de un an.

Finanţarea unităţilor de învăţământ se va face în funcţie de numărul de elevi. Fiecare unitate şcolară va avea un director educativ, potrivit proiectului de lege a Statutului personalului didactic. Conform proiectului actului normativ lansat ieri de MECT spre dezbatere publică, pentru ocuparea funcţiei de director pot candida şi alte persoane decât cadrele didactice.

De asemenea, fiecare unitate de învăţământ îşi va stabili propriile criterii pentru concursul de ocupare a funcţiei de director, în completarea criteriilor generale minimale obligatorii stabilite de Ministerul Educaţiei, iar directorul va fi numit prin decizia şefului direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma promovării concursului.

Funcţiile de conducere pot fi ocupate doar în urma absolvirii cursurilor masterale sau a unui curs postuniversitar din domeniile management educaţional, administraţie publică sau ştiinţe ale educaţiei.

Personalul didactic va fi clasificat în: stagiar - personalul didactic angajat după absolvirea formării iniţiale, care îşi desfăşoară stagiatura sub îndrumarea şi asistenţa unui profesor mentor; definitiv - personalul didactic care a terminat stagiatura şi a obţinut definitivarea în învăţământ; titular - angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, în urma concursului de titularizare organizat de unitatea de învăţământ; asociat - angajat cu contract individual de muncă pe o perioadă determinată, în urma promovării concursului de selecţie organizat de unitatea de învăţământ/direcţia pentru învăţământ preuniversitar. În ceea ce priveşte salarizarea personalului didactic, la salariul de bază al funcţiei didactice se poate adăuga o retribuţie suplimentară stabilită de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în funcţie de performanţele profesionale ale personalului didactic.

Liceele îşi pot alege elevii prin concurs

Liceele vor putea organiza concursuri sau examene de admitere, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, potrivit proiectului de lege a învăţământului preuniversitar. Totodată, în cea de-a doua fază se va face repartiţia computerizată, conform unei metodologii elaborate de MECT.

În ceea ce priveşte liceele cu profil tehnologic, durata învăţământului va fi de patru clase, permiţând dobândirea, la cerere, a două certificate de calificare profesională corespunzătoare a două niveluri succesive de calificare - învăţământ profesional.

La sfârşitul clasei a XI-a se poate obţine nivelul 2 de calificare, iar la finalul clasei a XIII-a se obţine nivelul 3 de calificare. Potrivit actului normativ propus de MECT, ruta directă de profesionalizare cu durata de 3 clase va permite dobândirea, la cerere, a unui certificat de calificare profesională corespunzător celui mai înalt nivel de calificare ce poate fi dobândit prin ruta progresivă de profesionalizare - nivel 3 de calificare.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat va fi de bază - de la bugetul de stat şi bugetul local, complementară - de la bugetul local şi compensatorie - de la bugetul de stat şi bugetul local. De asemenea, finanţarea se va face pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei, în funcţie de numărul de elevi, în urma consultării partenerilor sociali şi se va asigura pe bază de contract, încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi ordonatorul principal de credite.

Finanţarea universităţilor se va face pe cicluri de învăţământ

Legea învăţământului superior prevede că organismele consultative la nivel naţional în ceea ce priveşte învăţământul universitar vor fi Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză în Învăţământ, Consiliul Naţional de atestare a titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al finanţării învăţământului superior, Consiliul Naţional pentru calificări universitare.

O instituţie de învăţământ superior de stat sau particulară poate purta titulatura de universitate doar după acreditare prin lege. Potrivit noului pachet de legi, reglementarea statutului conducerii universitare se va face potrivit Cartei universitare, iar organismele de conducere vor fi deliberative, executive şi consultative.

Rectorii, prorectorii şi decanii vor încheia contracte de performanţă cu universitatea. Ei vor fi degrevaţi de atribuţii didactice şi vor fi remuneraţi cu dublul salariului de bază al funcţiei didactice pe care o deţin.

Finanţarea universităţilor se va face pe cicluri de studii, în funcţie de numărul de studenţi.

Dispare funcţia de preparatory

Pentru învăţământul superior, proiectul MECT prevede: funcţia de profesor universitar - reglementată la nivel naţional; conferenţiar universitar; lector/şef de lucrări; asistent. Normele didactice vor fi create de fiecare universitate, prin negociere directă cu fiecare cadru didactic, pe baza unor indicatori de performanţă. Personalul didactic poate beneficia de gradaţia de merit, spor de stabilitate, iar asistenţii universitari vor primi primă de instalare, o singură dată, la angajarea în învăţământ prin concurs, în primii cinci ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileşte la trei salarii, la funcţia de încadrare.

Universităţi de creaţie şi de învăţare

Universităţile pot decide singure cu privire la înfiinţarea sau desfiinţarea facultăţilor, departamentelor, catedrelor, institutelor, centrelor, laboratoarelor, potrivit pachetului de legi ale educaţiei lansat, ieri, în dezbatere publică de MECT. Potrivit proiectului MECT, universităţile pot înfiinţa structuri cu personalitate juridică - centre de consultanţă, unităţi de proiectare şi producţie.

Conducerea universităţilor va fi compusă din organisme deliberative; organisme executive; organisme consultative (asigură deschiderea către mediul economic şi social). Mecanismele de conducere a universităţilor vor fi definite de fiecare universitate în parte, prin Carta universitară.

Potrivit actului, vor exista universităţi prioritar de cercetare şi creaţie; universităţi prioritar de învăţare, orientate spre programe de studii şi formare profesională; universităţi de cercetare şi învăţare.