Orientări actuale în misiologie din învăţământul teologic bucureştean

Misiologia modelează conştiinţa misionarilor Bisericii, în sensul dedicării întregii lor fiinţe pentru acest scop nobil. Pe bună dreptate, putem vorbi despre faptul că misiologia nu-şi propune doar un demers educaţional strict informativ, ci şi unul formativ.

Facultatea de Teologie "Patriarhul Justinian" şi-a reluat locul binemeritat din cadrul Universităţii Bucureşti, pregătind peste 2.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi, în specializările: Teologie Pastorală, Teologie Socială, Teologie Didactică şi Teologie Artă Sacră. Aceştia nu se pregătesc strict cu scopul de a ajunge preoţi, ci cu orizontul mai larg al slujirii misionare a Bisericii noastre ortodoxe. De aceea, principala competenţă profesională, definită în Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior Românesc, pentru domeniul de studii Teologie, este: "Realizarea misiunii de propovăduire a credinţei, în spirit tolerant".

Iată de ce rolul misiologiei în cadrul disciplinelor teologice este unul extrem de important. Deşi dezvoltă şi aspecte practice, într-o perfectă ilustrare a transdisciplinarităţii teologice, misiologia are un loc bine definit în cadrul Secţiei sistematice a teologiei, alături de dogmatică, teologie fundamentală, teologie morală, bioetică şi istoria şi filosofia religiilor.

Pe bună dreptate, putem vorbi despre faptul că misiologia nu-şi propune un demers educaţional strict informativ, ci mai ales formativ. Ea modelează, de fapt, conştiinţa misionarilor Bisericii, în sensul dedicării întregii lor fiinţe pentru acest scop nobil.

Pentru îndeplinirea idealului său, misiologia se studiază, potrivit planului de învăţământ, în patru semestre la Secţia de teologie pastorală şi două semestre la Secţiile de teologie didactică şi socială.

Acţiuni misionare ale tinerilor

Programa de studiu acoperă o tematică vastă, care răspunde cerinţelor actuale ale misiunii Ortodoxiei româneşti. Caracterizată prin realism, ea suportă permanente îmbunătăţiri, în urma adaptării temelor la realităţile misionare ale momentului. Studenţii sunt foarte atraşi de această disciplină, acest lucru fiind atestat de numărul mare de teze de licenţă alcătuite, precum şi de valoarea incontestabilă a cercetării de la seminariile aferente cursurilor. În plus, Asociaţia Studenţilor Teologi este foarte implicată în acţiuni misionare specifice: pe de o parte, la sediul nostru: festivaluri, proiecţii de filme, adunări, mese rotunde tematice, iar pe de altă parte, pelerinaje, implicări concrete în proiecte social-filantropice, vizite la spitale, centre pentru orfani, centre de asistenţă pentru vârstnici, centre pentru victimele abuzurilor şi alte unităţi social-filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române sau ale statului român.

Aprofundarea cercetării misionare se face la cursurile de master şi şcoală doctorală din facultatea noastră. Mai multe programe masterale conţin discipline din sfera misionară, precum: Dinamica misiunii în Biserică, Noile mişcări religioase, Implicaţii misionare în procesul educaţional, Misiunea Bisericii în postmodernitate.

Periodic, organizăm manifestări ştiinţifice de prestigiu naţional şi internaţional: simpozioane, conferinţe, congrese şi alte întâlniri academice. Ultima astfel de acţiune, având tema generală: Crezul ortodox - istorie şi spiritualitate, s-a bucurat de prezenţa unor profesori şi cercetători din România şi străinătate, aparţinând diverselor confesiuni creştine. Cu mare bucurie, ne amintim faptul că una dintre secţiunile simpozionului s-a numit: Crezul în misiunea Bisericii.

Ne propunem să intensificăm colaborarea noastră cu universităţi, facultăţi de teologie, centre şi institute de studii misionare şi ecumenice, de aceea am primit cu mare bucurie invitaţia dumneavoastră şi sperăm ca, prin prezenţa noastră aici, să punem bazele unei frumoase colaborări pentru viitor, în interesul general al misiunii creştine, într-o lume din ce în ce mai lipsită de cultul valorilor autentice.

Direcţii în programa analitică a misiologiei

Programa analitică a disciplinei conţine următoarele repere esenţiale: Introducere: definiţie, obiect, importanţa, actualitatea, terminologia şi bibliografia disciplinei; Istoria şi perspectiva misiunii ortodoxe. Ethos misionar ortodox; Fundamentarea biblică a misiunii şi bazele ei teologice. (Aspectele: trinitar, hristologic, pnevmatologic şi eclesiologic; a) Treime şi misiune, b) Caracterul hristologic al misiunii, c) Aspectul pnevmatologic şi eclesiologic; d) Analiză misionară: formulări eretice privind învăţătura despre Dumnezeu); Exigenţele misiunii: propovăduirea Evangheliei şi transmiterea dreptei credinţe; Mărturia creştină ecumenică - fundament al misiunii ortodoxe; Toleranţa religioasă a românilor, premisă a ecumenismului local; Dialogul interreligios în context european şi mondial; Misiunea Bisericii Ortodoxe în postmodernitate: identitate, pluralism şi comuniune; Provocări misionare ale postmodernităţii: "Codul lui da Vinci", "Mormântul pierdut al lui Iisus", Paşapoartele

biometrice "Îngerul digital" (I, II), "Apocalipsa 2012" - "The Shift of the Ages", "Zeitgeist" şi "Zeitgeist Addendum" etc.; Liturghie şi Misiune: "Liturghia de după Liturghie". Implicaţii social-filantropice; Sfintele Taine şi Ierurgiile, între acceptări şi contestări; Importanţa parohiei în misiune. Participarea mirenilor la misiunea Bisericii; Educaţia creştină în dinamica misiunii; Mărturia creştină prin sfinţenia vieţii: familia, monahismul, aghiografia; Atitudinea Bisericii Ortodoxe faţă de manifestările oculte; Biserica, între tradiţie şi inovaţie; Organizaţii misionare româneşti în trecut şi astăzi; Internetul - şansă misionară sau capcană prozelitistă; Mass-media şi misiunea creştină; Diaspora - o nouă tipologie misionară;

Strategia misionară a inculturaţiei; Teologia Ortodoxă în cultura românească; Elemente de sectologie: Contramărturia unor confesiuni şi secte în România; Deviaţii psihosociale ale mişcărilor religioase; New Age - mişcare ocultă, neopăgână; Francmasoneria - mişcare ocultă, pseudo-religioasă; Mişcări de sorginte orientală: spiritism, teosofie, antroposofie; Noi mişcări religioase de factură sincretistă; Mişcarea advento-milenistă şi alte mişcări eshatologice cu prozelitism agresiv; Satanismul şi alte secte cu manifestări violente şi sinucigaşe; Formulări eshatologice eretice; Studii ecumenice: Originea şi dezvoltarea Mişcării Ecumenice; Formarea teologică-ecumenică; Obstacole împotriva ecumenismului local şi universal; Consiliul Ecumenic al Bisericilor: structură şi organizare; Adunările Generale ale Consiliului Ecumenic; Conferinţa Bisericilor Europene:

structură şi organizare, întâlniri şi teme; Ortodoxia şi dialogul ecumenic: identitate, criterii şi condiţii de participare; Uniatismul - aspect problematic al dialogului ecumenic; Ortodoxia românească în comunitatea ecumenică - punte între Occident şi Orient.