Prea puţine centre de consiliere profesională

Ultimul raport naţional privind respectarea prevederilor Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului dezvăluie faptul că multe instituţii de învăţă­mânt nu au implementat încă întru totul acest cod. Printre problemele care produc nemulţumire în rândul studenţilor se numără procedura de contestare a notelor, lipsa spaţiilor de studiu adaptate pentru persoanele cu diza­bilităţi, lipsa de informare privind activităţile de consiliere. Tot organizaţiile studenţeşti reclamă că 16% din universităţile chestionate acoperă mai puţin de 40% din cererile de cazare primite din partea studenţilor.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a realizat recent o analiză a modului în care Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului a fost implementat în universităţile de stat din România în anul 2016-2017. În raportul publicat pe site-ul organizaţiei au fost incluse 18 universităţi de stat din 12 centre universitare: Alba-Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Petroşani, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş, Timişoara.

Potrivit analizei, lipsa locurilor pentru tinerii din medii dez­avantajate, accesul dificil la asistenţă medicală şi consiliere pentru carieră, lipsa locurilor de cazare, asigurarea stagiilor de practică sunt doar câteva dintre problemele cu care, spun studenţii, se confruntă sistemul universitar din România.

Întrebaţi cât de accesibile sunt centrele de consiliere şi orientare în carieră (CCOC), reprezentanţii studenţilor celor 55% din universităţile analizate afirmă că acestea sunt accesibile, dar că se confruntă cu o lipsă de personal, iar studenţii nu ştiu de ele. „La mai bine de trei ani de la emiterea metodologiei de organizare şi funcţionare a acestor centre, CCOC-urile se confruntă cu o serie de probleme care le îngreunează misiunea, mai ales din lipsa resurselor financiare şi umane. În 2016, în medie, era un singur angajat la un astfel de centru la 3.448,88 de studenţi, deşi, teoretic, ar trebui să existe cel puţin un angajat la fiecare 2.000 de studenţi”, după cum arată studiul.

Tot organizaţiile studenţeşti reclamă că 16% din universităţile chestionate acoperă mai puţin de 40% din cererile de cazare primite din partea studenţilor în anul 2016-2017. De asemenea, în 44% din instituţiile analizate nu se acordă subvenţie de cazare studenţilor care nu locuiesc într-un cămin studenţesc, conform răspunsurilor primite de la reprezentanţii studenţilor.

De asemenea, studenţii din 70% din universităţi semnalează că încă există unităţi de învăţământ superior ale căror servicii medicale pentru studenţi sunt greu accesibile.

Întrebaţi dacă universitatea asigură, prin parteneriate proprii, locuri de practică pentru cel puţin 30% din studenţi (după cum prevede legea - n.r.), reprezentanţii studenţilor de la 53% din universităţi afirmă că „da” (procent în scădere faţă de anul 2016, când era de 60%). Restul reprezentanţilor au răspuns că „nu” sau au preferat să nu răspundă. „Asigurarea de stagii de practică reprezintă un aspect foarte important pentru formarea studenţilor pentru că poate creşte calitatea actului educaţional şi facilitează accesul acestora pe piaţa muncii”, atenţionează raportul ANOSR.

Studiul mai arată că nu toate universităţile alocă locuri bugetate pentru studenţii proveniţi din medii dezavantajate socio-economic. Conform raportului, 34,4% din instituţiile analizate nu oferă astfel de locuri. „În condiţiile în care una dintre principalele cauze ale abandonului universitar este imposibilitatea candidaţilor sau a studenţilor de a se susţine financiar pe perioada studiilor, facilitarea accesului acestor categorii de studenţi la învăţământul superior sporeşte echitatea şi accesibilitatea sistemului educaţional din România”, atrag atenţia reprezentanţii studenţilor.