Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Prestigiul profesiei de dascăl trebuie să crească
Ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru, a declarat recent, la Braşov, în cadrul unei dezbateri, că sistemul educaţional trebuie „reformat şi îmbunătăţit”, în momentul de faţă pasul necesar care trebuie făcut fiind acela de a „forma profesori”. „Ne putem întreba care este, în momentul de faţă, lucrul cel mai important care trebuie făcut şi cred că pasul pe care trebuie să-l facem este acela de a forma profesori. Avem nevoie să-i angajăm şi să-i ţinem în sistem pe cei mai buni absolvenţi ai programelor universitare, şi nu doar pe cei care, pentru o perioadă vremelnică, nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă mai bine plătit, cu un prestigiu mai ridicat (...)”, a declarat ministrul Educaţiei Naţionale, în cadrul dezbaterii „Cariera didactică în învăţământul preuniversitar”, care s-a desfăşurat la Universitatea Transilvania. „Consider că şcoala nu trebuie să fie, în continuare, doar un mecanism de transmitere pasivă a informaţiei, doar o modalitate prin care elevii stochează informaţia ca, apoi, să o transmită la tot felul de testări naţionale. Cred că relaţia dintre profesor şi elev trebuie să fie una de formare, de implicare şi de modelare”, a punctat ministrul. Totodată, pentru a avea profesori capabili de a lucra cu elevi diferiţi, cu nevoi diferite, este necesar ca aceştia să aibă salarii corespunzătoare efortului pe care-l fac, a adăugat ministrul educaţiei. „Este foarte costisitor şi ineficient să formăm profesori de o singură disciplină. Este ineficient să-i formăm pe toţi profesorii pe un curriculum aproape identic. Un profesor care predă o disciplină de cultură generală în gimnaziu nu poate avea acelaşi traseu profesional cu un cadru didactic care se pregăteşte să predea disciplină de specialitate la un liceu tehnologic. Avem nevoie de trasee alternative, însoţite de flexibilitate și de scheme corespunzătoare de finanţare”, a mai spus Mircea Dumitru.
Prevenirea abandonului școlar
Acesta a subliniat că performanţa în educaţie nu înseamnă doar excelenţă, ci şi capacitatea de a lucra cu elevi din medii defavorizate, de a reuşi menţinerea lor în şcoală cât mai mult posibil pentru a evita abandonul sau de a le creşte capacitatea şi şansele de reuşită în viaţa şcolară. „Cred că este mare nevoie să ne concentrăm asupra acestor probleme sociale. Pot să vă spun că, în ultimii 10-15-20 de ani, nu mai avem candidaţi la Universitatea Bucureşti care să fi absolvit o şcoală din mediul rural. Suntem în situaţia în care se produc diferenţieri sociale şi stratificări, care provin din lucruri care nu ţin nici de talentul şi nici de aspiraţiile tinerilor, ci de neşansa de a proveni din mediu dezavantajat”, a explicat Mircea Dumitru. Prestigiul profesiei de dascăl trebuie să crească foarte mult în România, a declarat, la rândul său, consilierul de stat Ligia Deca, de la Departamentul de Educaţie şi Cercetare, din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, care a punctat, de asemenea, că există foarte multe cadre didactice care şi-ar dori să vadă „o creştere a atenţiei societăţii pentru ceea ce realizează profesorii în România”. Regândirea carierei didactice din perspectiva formării iniţiale şi continue, cum să devină mai atractivă cariera de dascăl pentru tinerii absolvenţi, o programă şcolară simplificată, continuitate legislativă şi o finanţare constantă a sistemului de învăţământ sunt câteva dintre problemele dezbătute luni în cadrul celei de a treia consultări regionale, parte a proiectului România Educată.