„Raportul Miclea este de fapt un îndemn la trezire naţională“

La Palatul Cotroceni a avut loc, joi, dezbaterea raportului „România educaţiei, România cercetării“, publicat de Comisia prezidenţială pentru educaţie şi cercetare.

La discuţiile prezidate de şeful statului au participat membrii comisiei care au întocmit raportul, precum şi peste 150 de invitaţi, profesori, academicieni, lideri din sindicatul preuniversitar şi universitar, studenţi.

Traian Băsescu a subliniat faptul că raportul elaborat de comisia condusă de fostul ministru Mircea Miclea relevă o situaţie mai mult decât îngrijorătoare, având în vedere că experţii care l-au alcătuit spun că sistemul de educaţie este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate. Referitor la raport, Traian Băsescu este de părere că dezbaterea publică pe tema reformei sistemului de învăţământ nu ar trebui să dureze mai mult de o lună. „Dezbaterea publică ar trebui să se limiteze în timp. Nu poate dura trei ani, pentru că atunci vom constata că trece TGV-ul (tren de mare viteză din Franţa - n. r.) dezvoltării pe lângă noi“, a declarat Traian Băsescu, la finalul dezbaterii pe tema raportului „România educaţiei, România cercetării“, găzduită, joi, de Palatul Cotroceni. Şeful statului le-a spus participanţilor că discuţiile care au avut loc trebuie să fie doar un prim pas spre elaborarea unor legi în domeniu care să ducă la modernizarea sistemului educaţional şi a cercetării din România, astfel încât România să aibă o şcoală care să îi permită să rămână în competiţie într-o societate a cunoaşterii.

După încheierea discuţiilor, ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, a declarat că salută iniţiativa preşedintelui de a organiza o dezbatere pe o temă atât de importantă cum este educaţia şi cercetarea. El s-a declarat de acord şi cu faptul că aceasta trebuie să se încheie într-un timp scurt, cu atât mai mult cu cât pachetele de legi privind reformarea acestui domeniu vor fi înaintate Parlamentului la începutul lunii septembrie.

„Românul este bolnav de centralită cronică“

Rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Dumitru Oprea, a fost prezent la discuţiile referitoare la schimbările necesare în educaţia românească ce au avut ca punct de pornire raportulul comisiei prezidenţiale.

„Raportul este de fapt un îndemn la trezire naţională, pentru că eu sunt mai blând spunând că de şapte ani s-a blocat un sistem de bune intenţii, dar România, de fapt, de mai bine de 17 ani, doarme, exceptând câteva deschideri de ochi. Schimbările esenţiale nu s-au produs. România a ratat cea mai importantă şansă, generată de Procesul Bologna în întreaga Europă, atunci putea să fie schimbarea la faţă“, a menţionat rectorul Dumitru Oprea, referindu-se la problemele învăţământului românesc.

„Din păcate, românul este bolnav de centralită cronică, dacă nu vine ceva de sus, nimic nu se schimbă jos! Aprobarea de la stăpân. Or, numai eticheta asta, că avem un învăţământ tradiţional bun, nu mai rezistă, ea trebuie să fie adaptată la vremurile noi. Suntem în secolul XXI, în care nu învăţarea de odinioară, nu mersul la şcoală cu arcanul ca pe vremea lui Nică a lui Ştefan Apetrei mai reprezintă metode, ci învăţământ dinamic, înstituţii teribil de flexibile. Educaţia este cea mai expusă unei astfel de forme noi, de prestare a activităţilor prin concepere de e-learning, educaţie electronică pentru toţi cei care au trecut pe aici şi ar vrea mai departe să comunice cu noi, să aibă certificate, diplome date, chiar dacă ei se află peste mări şi ţări, sub această formă de educaţie cu ajutorul internetului, practicată cu succes de ani buni de către universităţile care ştiu ce vor“, a mai spus rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“.

Catedrele din universităţi încurcă procesul Bologna

O altă problemă a învăţământului, în opinia lui Dumitru Oprea, este că „structurile noastre sunt îngheţate în timp, această «catedră» încurcă cel mai mult, iar în procesul Bologna încurcă fantastic de mult. Ea reprezintă locul în care, ilegal, şi punctez, ilegal faţă de legile actuale ale României, stabileşte planurile de învăţământ. În lege se spune că planurile sunt de competenţa facultăţilor sau a departamentelor. Aşadar, catedrele reprezintă nuclee foarte mici de oameni şi în numele sudurii între oameni, planurile erau gândite de astfel de nuclee. Noi dăm libertate de mişcare unor componente de tip superior, de tip departament în care se adună mai multe catedre şi invităm aceste noi departamente la rândul lor, să colaboreze cu alte departamente, astfel ca planul de învăţământ să fie în favoarea studentului, să-i dea libertate de mişcare mult mai mare. Nu îl duc într-o clasă de anul I în care învaţă numai disciplinele din catedra x până când termină facultatea. Eu aşa vremuri am prins, am făcut Contabilitate, iar din anul I până în ultimul an cele mai multe discipline au fost de contabilitate. Nimic altceva. Am făcut la fără frecvenţă cultură generală şi bucuria sufletului prin lecturi particulare de filozofie, de istorie şi alte cele. De ce aşa ceva, un economist nu avea nevoie şi de alte cursuri? Eu am fost blestemat de soartă, nu vreau ca şi copii de acum să fie şcoliţi ca şi mine, atât de îngust“.

Potrivit rectorului Dumitru Oprea, unul din punctele nevralgice este „în primul rând omul, el este cel care a stricat şi el este şi cel care a schimbat. Eu chiar îmi permit de multe ori să spun că omul sfinţeşte sau asfinţeşte locul. Nu ne trebuie ceva de la Ministerul Educaţiei pentru a schimba lucrurile. Dacă ştiu că şcoala primară nu funcţionează ca lumea, dacă ştiu că n-avem grădiniţe, dacă ştim că nu mai sunt creşe, iar cele care există sunt sub arondarea Ministerului Sănătăţii, este interesant. Un mariaj Sănătate - Educaţie este fain. Dar Educaţia nu are nimic în comun cu soarta copilului de la 1 la 3 ani? Ei, astea trebuie să fie schimbate! Raportul îndeamnă la schimbări radicale, în intervalul 0-6 ani. Apoi, care vor fi treptele parcurse… Pentru prima dată, de la primar, gimnazial, liceal, universitar şi postuniversitar, trebuie văzut şi acel cadru european al calificărilor, el are opt niveluri, noi prin învăţământul superior, servim numai ultimele niveluri, de primele trei niveluri nici nu ne-am interesat, am lăsat-o aşa, de izbelişte, zona asta. Ori preuniversitarul este determinant, iar din preuniversitar, preprimarul este cel care e la fel de important, când copii merg la creşă şi la grădiniţă. În astfel de condiţii, educaţia trebuie să fie total regândită“.

Importantă este punerea ideilor în practică

După cum a remarcat rectorul Universităţii „Cuza“, la dezbatere, „constatarea, din luările de cuvânt, din faptul că oamenii aparţineau diverselor zone, a fost una foarte simplă, că toată lumea vrea, iar îndemnul la acel pact naţional al educaţiei este unul unanim acceptat, iar oamenii au spus «Da». Ei, acum, de la vorbă la faptă, rămâne să vedem! Preşedintele a dat şi un termen, o lună de zile pentru a primi elemente care să aducă şi ceva constructiv. Nu se doreşte înlocuirea guvernului cu această comisie, ci guvernul, dacă vrea să facă ceea ce se cere în momentul de faţă, are un sprijin atât de la oamenii care fac parte din comisie dar şi de la cei care au spus «da».

La întâlnirea de acum câteva luni cu ministrul educaţiei s-a spus că în timpul verii, în munţi, vor face proiectul legii, iar în septembrie legea să fie gata… Noi nu suntem amnezici, cred că şi ministrul e prea tânăr ca să uite aşa de repede, deci a promis, în septembrie vom avea proiectele legilor de care România are nevoie. Ori, a picat mai mult decât bine raportul, eu aşa aş gândi. Dacă eu tot lucrez la legile astea şi un nucleu de oameni îmi mai vine cu nişte puncte de vedere atunci ţin cont de ele“.

Rectorul Dumitru Oprea a amintit că multă vreme s-a lucrat la un proiect de lege pentru învăţământul superior: „Un nucleu de rectori, fără culoare politică, de pe vremea doamnei Andonescu, a început construcţia acestor proiecte de lege. Am ajuns la mai multe versiuni, ne-am întâlnit pe la Petroşani, la Ploieşti, la Bucureşti, peste tot am discutat asta. Proiectul ajunsese într-o formă pe la versiunea 14. Prin 2005, ianuarie-februarie, am reluat ca problemă discuţia la Sinaia, cu secretarul de stat Dumitru Miron şi cu un nucleu de oameni pricepuţi, ca să nu spun prea pretenţios de experţi în domeniu, vreo 30 de oameni, şi am stat câteva zile, astfel că am schiţat altceva decât cu ce venise Miron la discuţie, aşa că dacă se vorbeşte despre versiunea a 14-a a legii învăţământului superior, avea sute de pagini. Dacă se vorbeşte despre versiunea cu care s-a venit la Sinaia, avea alte sute de pagini, noi am făcut o versiune mai scurtă, mai concentrată, plină de lucruri esenţiale, ce trebuie şi cum trebuie, chiar la formulări de articole, acolo, la Sinaia. Ulterior, s-a mai venit de la Ministerul Educaţiei cu un proiect al statutului personalului didactic, deci există arhivă, cu duiumul. Şi, dacă am spus cu toţii că trebuie, să începem să scormonim prin cămară, fiecare ce găsim, să punem pe tapet, astfel încât să iasă şi legea“.

Rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ atrage atenţia că legile învăţământului trebuie adoptate cât mai repede, mai ales că material pentru acestea există suficient. „Dacă asta nu se întâmplă până prin octombrie, cel mai târziu la începutul lui noiembrie, cu proceduri legale cu tot, atunci încă patru ani vor fi în care legea nu va produce nici un efect. Grija mea este ca lucrurile să se întâmple cât mai rapid, dacă nu modificăm structurile acum, atunci alţi patru ani suntem obligaţi să respectăm legea, pentru că alegerile din unversităţi se vor face pe vechea lege, iar următorii patru ani nu vor putea să facă absolut nimic, asta este tragedia, începe un nou mandat, un nou ciclu educaţional fără reformă“, a spus Dumitru Oprea.