Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Școlarii cu autism primesc circa 400 de lei pe lună
Copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), integraţi în învăţământul de masă, pot beneficia, lunar, de circa 400 de lei pentru hrană, rechizite şi îmbrăcăminte, în urma cererii depuse de părinți la unităţile de învăţământ. Pe de altă parte, Asociaţia Autism Europa trage un semnal de alarmă privitor la numărul mic de specialişti din școlile unde învață copii suferinzi de autism.
Părinţii copiilor din categoria CES, integraţi în învăţământul de masă, pot depune cerere, la unităţile de învăţământ, pentru a primi bani destinați achiziționării de hrană, rechizite şi îmbrăcăminte, în baza HG 904/2014, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Autism Europa Bistriţa (AAEB).
În acest an, Guvernul a acordat bani pentru alocaţia de hrană şi pentru drepturile la îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, potrivit Agerpres. Conform HG, în acest an se vor acorda drepturile aferente perioadei ianuarie - decembrie 2016, deci nu şi pentru septembrie - decembrie 2015. În ceea ce priveşte drepturile de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, acestea se plătesc până la finalul anului calendaristic. Alocaţia de hrană se plăteşte până la data de 5 ale lunii următoare.
Banii au ajuns deja la primării, însă părinţii trebuie să depună o cerere la şcoală, pentru a intra în posesia lor, împreună cu certificatul de naştere al beneficiarului, actul de identitate al părintelui sau, după caz, al reprezentantului legal, certificatul de orientare şcolară şi profesională, eliberat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, potrivit preşedintelui AAEB, Ana Dragu. Aceasta afirmă că sumele de care pot beneficia părinţii acestor copii se ridică la aproximativ 400 lei pe lună.
În acelaşi timp, Ana Dragu a ţinut să tragă și un semnal de alarmă cu privire la numărul redus de specialişti care lucrează cu elevii CES. „Serviciile specifice de care aceştia au nevoie sunt oferite efectiv de 34 de consilieri şcolari, care deservesc toată populaţia şcolară care are nevoie de consiliere, nu doar copiii cu CES, 11 logopezi, aflaţi în aceeaşi situaţie, şi 20 de profesori de sprijin/itineranţi, fiind zone, la nivel de judeţ, complet descoperite”, se arată în comunicatul AAEB. Totodată, „Asociaţia Autism Europa trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că numărul redus de specialişti implicaţi în acest proces constituie principala piedică în realizarea eficientă a incluziunii şcolare la care aceşti copii au dreptul. O astfel de abordare este discriminatorie prin faptul că reduce semnificativ şansele de integrare a copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, plasând responsabilitatea incluziunii pe umerii cadrelor didactice şi a părinţilor”, conform aceluiași document. În judeţul Bistriţa-Năsăud învaţă circa 550 de copii cu cerinţe educaţionale speciale, în 20 de unităţi şcolare de masă.
Legat de accesul, fără discriminare, al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale la învăţământul de masă, Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un document de politică publică privind combaterea segregării şcolare. Documentul propune completarea/modificarea cadrului legislativ privind desegregarea şcolară în România, creşterea calităţii serviciilor educaţionale în şcolile din România, formarea cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar segregate, identificate la nivel naţional, şi dezvoltarea unor măsuri complementare de prevenire şi combatere a discriminării sau segregării şcolare în unităţile de învăţământ.