Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Tot mai mulţi elevi în învăţământul profesional
Numărul elevilor înscrişi în învăţământul profesional este în creştere. Potrivit ultimelor statistici, majorarea a fost, în anul şcolar 2016-2017 faţă de anul şcolar precedent, de 22,9%. Din cei 84.400 elevi care frecventează şcolile tehnologice, cei mai mulţi urmează profilul transporturi (22,1%). Ca pondere pe regiuni, se remarcă regiunea Bucureşti-Ilfov, unde acest tip de învăţământ este foarte puţin reprezentat (3,3%).
„Ca şi în învăţământul liceal, ponderea populaţiei şcolare din învăţământul public a fost majoritară (97,5%). Structura pe sexe a elevilor din învăţământul profesional relevă o pondere mai mare a populaţiei masculine (69,5%)”, precizează INS.
Pe profiluri, cea mai mare pondere a elevilor înscrişi în învăţământul profesional s-a înregistrat în cadrul profilului transporturi (22,1%). Următoarele profiluri ca popularitate sunt: alimentaţie publică (13,9%), construcţii de maşini (13,1%), industrie uşoară (8,2%), agricultură (8%).
Învăţământul profesional a fost organizat, în principal, ca învăţământ de zi, 83.800 elevi (99,4%) fiind înscrişi în această formă de învăţământ, 0,6% dintre elevi au urmat cursurile serale şi o pondere nesemnificativă cursurile cu frecvenţă redusă.
Majoritatea elevilor înscrişi au studiat în limba română (93%), iar 7% în limba maghiară. Cei mai mulţi elevi înscrişi în anul şcolar 2016-2017 în învăţământul profesional au fost români (88,1%). Distribuţia populaţiei şcolare pe etnii arată că 7,8% dintre elevi au fost maghiari, 3,4% romi şi 0,7% alte etnii.
Elevii cuprinşi în acest nivel educaţional nu au fost uniform distribuiţi în profil teritorial, cei mai mulţi elevi înscrişi regăsindu-se în regiunea Nord-Est (25,7%), în regiunea Centru (16,1%) şi în regiunea Nord-Vest (15,7%). În regiunea Bucureşti-Ilfov, acest tip de învăţământ este puţin reprezentat (3,3%).
La sfârşitul anului şcolar 2016-2017, în şcolile tehnologice, în toţi cei patru ani de studii, au fost cuprinşi 81.400 elevi, în creştere cu 15.600 comparativ cu anul şcolar precedent. Gradul de promovabilitate înregistrat în învăţământul profesional a fost de 89,6%.
Activitatea instructiv-educativă în aceste şcoli a fost asigurată de 730 cadre didactice, cu 94,1% mai mult decât în anul şcolar precedent. Din totalul personalului didactic 94,2% au fost cadre didactice calificate, iar 92,2% au avut normă întreagă.
Pentru anul şcolar 2018-2019, pentru absolvenţii claselor a VIII-a care au optat pentru învăţământul profesional de stat şi în învăţământul dual, Ministerul Educaţiei Naţionale a alocat 38.345 de locuri în peste 700 de unităţi de învăţământ. Dintre acestea, 5.542 de locuri sunt repartizate învăţământului dual.
Printre motivele pentru care şcolile profesionale şi duale câştigă în popularitate se află sistemul de burse. Elevii din învăţământul profesional beneficiază de o bursă profesională de 200 lei lunar, de la bugetul de stat, iar cei de la învăţământul dual primesc o bursă de minimum 400 lei lunar (200 lei de la bugetul de stat şi minimum 200 de lei de la operatorul economic cu care elevul încheie un contract individual de practică).
Spre deosebire de învăţământul profesional care durează patru ani, învăţământul dual durează 3 ani și are următoarea structură de pregătire practică vs. pregătire teoretică: în clasa a IX-a - elevul face practică 20%, în clasa a X-a - elevul face practică 60%, în clasa a XI-a - elevul face practică 72%. Acest tip de învăţământ este organizat la iniţiativa firmelor, care încheie un contract cu liceele tehnologice în cadrul cărora vor fi școlarizaţi elevii și cu primăria. După absolvirea celor 3 ani de învăţământ dual, elevii au întâietate la angajare în compania la care au făcut practică.