Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Un cercetător clujean face studii de vârf asupra paleoclimei
Un cercetător clujean face parte dintr‑o echipă internaţională multidisciplinară ce efectuează studii asupra paleoclimei, ale cărei analize au arătat că eliberarea rapidă a dioxidului de carbon din Oceanul Antarctic a ajutat la încheierea ultimei perioade glaciare, rezultatele făcând obiectul unui articol ce a fost publicat în cunoscuta revistă „Nature”.
Dan Constantin Niţă este expert în datarea bazată pe dezechilibrele din seriile uraniului şi analize izotopice de mare precizie cu ajutorul spectrometriei de masă de înaltă rezoluţie. El se ocupă în cadrul acestei echipe multidisciplinare internaţionale cu analize izotopice ale borului din corali, obţinând astfel informaţii cu ajutorul cărora se poate stabili variaţia concentraţiilor CO2‑ului din ocean în timpul (sfârşitului) ultimei perioade glaciare.
„Până la urmă ce înseamnă paleoclimat? Climatul din trecut. În trecut nu erau geologi care să fi analizat natura şi să ia date. Şi atunci, pentru a explica climatul modern, dar şi pentru a putea prezice schimbările climatice din viitor şi impactul acestora asupra ecosistemului terestru, marin şi asupra societăţii, mulţi cercetători se bazează pe dovezi biologice şi geologice (proxy‑uri climatice) pentru a reconstitui climatul din trecut”, a explicat dr. Dan Niţă.
Astfel de analize se pot face pe mai multe tipuri de probe, cum sunt de exemplu carotele de gheaţă, coralii din mări şi oceane sau speleotemele din peşteri (stalactite, stalagmite) - cu alte cuvinte, acele tipuri de materiale care au înmagazinat de‑a lungul a milioane de ani informaţii care acum pot fi extrase de specialişti şi folosite pentru diferite analize şi interpretări.
Pentru datarea speleotemelor, cercetătorul clujean foloseşte izotopii uraniului şi thoriului încorporaţi în aceste materiale.
În prezent Dan Constantin Niţă este cercetător în cadrul unui proiect european derulat la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş‑Bolyai (UBB), cercetător colaborator în cadrul laboratorului de spectrometrie de masă cuplată inductiv cu plasmă din cadrul Departamentului de Geologie, UBB, şi cercetător colaborator la Departamentul de Geografie, Universitatea Bristol.
Un cercetător clujean face parte dintr‑o echipă internaţională multidisciplinară ce efectuează studii asupra paleoclimei, ale cărei analize au arătat că eliberarea rapidă a dioxidului de carbon din Oceanul Antarctic a ajutat la încheierea ultimei perioade glaciare, rezultatele făcând obiectul unui articol ce a fost publicat în cunoscuta revistă „Nature”.
Dan Constantin Niţă este expert în datarea bazată pe dezechilibrele din seriile uraniului şi analize izotopice de mare precizie cu ajutorul spectrometriei de masă de înaltă rezoluţie. El se ocupă în cadrul acestei echipe multidisciplinare internaţionale cu analize izotopice ale borului din corali, obţinând astfel informaţii cu ajutorul cărora se poate stabili variaţia concentraţiilor CO2‑ului din ocean în timpul (sfârşitului) ultimei perioade glaciare.
îPână la urmă ce înseamnă paleoclimat? Climatul din trecut. În trecut nu erau geologi care să fi analizat natura şi să ia date. Şi atunci, pentru a explica climatul modern, dar şi pentru a putea prezice schimbările climatice din viitor şi impactul acestora asupra ecosistemului terestru, marin şi asupra societăţii, mulţi cercetători se bazează pe dovezi biologice şi geologice (proxy‑uri climatice) pentru a reconstitui climatul din trecut", a explicat dr. Dan Niţă.
Astfel de analize se pot face pe mai multe tipuri de probe, cum sunt de exemplu carotele de gheaţă, coralii din mări şi oceane sau speleotemele din peşteri (stalactite, stalagmite) - cu alte cuvinte, acele tipuri de materiale care au înmagazinat de‑a lungul a milioane de ani informaţii care acum pot fi extrase de specialişti şi folosite pentru diferite analize şi interpretări.
Pentru datarea speleotemelor, cercetătorul clujean foloseşte izotopii uraniului şi thoriului încorporaţi în aceste materiale.
În prezent Dan Constantin Niţă este cercetător în cadrul unui proiect european derulat la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş‑Bolyai (UBB), cercetător colaborator în cadrul laboratorului de spectrometrie de masă cuplată inductiv cu plasmă din cadrul Departamentului de Geologie, UBB, şi cercetător colaborator la Departamentul de Geografie, Universitatea Bristol.
