Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Un cercetător clujean face studii de vârf asupra paleoclimei

Un cercetător clujean face studii de vârf asupra paleoclimei

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 20 Feb 2019

Un cercetător clujean face parte dintr‑o echipă internaţională multidisciplinară ce efectuează studii asupra paleoclimei, ale cărei analize au arătat că eliberarea rapidă a dioxidului de carbon din Oceanul Antarctic a ajutat la încheierea ultimei perioade glaciare, rezultatele făcând obiectul unui articol ce a fost publicat în cunoscuta revistă „Nature”.

Dan Constantin Niţă este expert în datarea bazată pe dezechilibrele din seriile uraniului şi analize izotopice de mare precizie cu ajutorul spectrometriei de masă de înaltă rezoluţie. El se ocupă în cadrul acestei echipe multidisciplinare internaţionale cu analize izotopice ale borului din corali, obţinând astfel informaţii cu ajutorul cărora se poate stabili variaţia concentraţiilor CO2‑ului din ocean în timpul (sfârşitului) ultimei perioade glaciare.

Până la urmă ce înseamnă paleoclimat? Climatul din trecut. În trecut nu erau geologi care să fi analizat natura şi să ia date. Şi atunci, pentru a explica climatul modern, dar şi pentru a putea prezice schimbările climatice din viitor şi impactul acestora asupra ecosistemului terestru, marin şi asupra societăţii, mulţi cercetători se bazează pe dovezi biologice şi geologice (proxy‑uri climatice) pentru a reconstitui climatul din trecut, a explicat dr. Dan Niţă.

Astfel de analize se pot face pe mai multe tipuri de probe, cum sunt de exemplu carotele de gheaţă, coralii din mări şi oceane sau speleotemele din peşteri (stalactite, stalagmite) - cu alte cuvinte, acele tipuri de materiale care au înmagazinat de‑a lungul a milioane de ani informaţii care acum pot fi extrase de specialişti şi folosite pentru diferite analize şi interpretări.

Pentru datarea speleotemelor, cercetătorul clujean foloseşte izotopii uraniului şi thoriului încorporaţi în aceste materiale.

În prezent Dan Constantin Niţă este cercetător în cadrul unui proiect european derulat la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş‑Bolyai (UBB), cercetător colaborator în cadrul laboratorului de spectrometrie de masă cuplată inductiv cu plasmă din cadrul Departamentului de Geologie, UBB, şi cercetător colaborator la Departamentul de Geografie, Universitatea Bristol.

Un cercetător clujean face parte dintr‑o echipă internaţională multidisciplinară ce efectuează studii asupra paleoclimei, ale cărei analize au arătat că eliberarea rapidă a dioxidului de carbon din Oceanul Antarctic a ajutat la încheierea ultimei perioade glaciare, rezultatele făcând obiectul unui articol ce a fost publicat în cunoscuta revistă „Nature”.

Dan Constantin Niţă este expert în datarea bazată pe dezechilibrele din seriile uraniului şi analize izotopice de mare precizie cu ajutorul spectrometriei de masă de înaltă rezoluţie. El se ocupă în cadrul acestei echipe multidisciplinare internaţionale cu analize izotopice ale borului din corali, obţinând astfel informaţii cu ajutorul cărora se poate stabili variaţia concentraţiilor CO2‑ului din ocean în timpul (sfârşitului) ultimei perioade glaciare.

îPână la urmă ce înseamnă paleoclimat? Climatul din trecut. În trecut nu erau geologi care să fi analizat natura şi să ia date. Şi atunci, pentru a explica climatul modern, dar şi pentru a putea prezice schimbările climatice din viitor şi impactul acestora asupra ecosistemului terestru, marin şi asupra societăţii, mulţi cercetători se bazează pe dovezi biologice şi geologice (proxy‑uri climatice) pentru a reconstitui climatul din trecut", a explicat dr. Dan Niţă.

Astfel de analize se pot face pe mai multe tipuri de probe, cum sunt de exemplu carotele de gheaţă, coralii din mări şi oceane sau speleotemele din peşteri (stalactite, stalagmite) - cu alte cuvinte, acele tipuri de materiale care au înmagazinat de‑a lungul a milioane de ani informaţii care acum pot fi extrase de specialişti şi folosite pentru diferite analize şi interpretări.

Pentru datarea speleotemelor, cercetătorul clujean foloseşte izotopii uraniului şi thoriului încorporaţi în aceste materiale.

În prezent Dan Constantin Niţă este cercetător în cadrul unui proiect european derulat la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş‑Bolyai (UBB), cercetător colaborator în cadrul laboratorului de spectrometrie de masă cuplată inductiv cu plasmă din cadrul Departamentului de Geologie, UBB, şi cercetător colaborator la Departamentul de Geografie, Universitatea Bristol.