Anul Nou

Înainte de toate, pentru că este prima ediție din 2024 a acestei rubrici, La mulți ani!, dragi cititori ai Ziarului Lumina! Să fiți sănătoși, să rămâneți aproape de credință, să nu vă îndoiți niciodată că Dumnezeu are grijă de noi, dar în același timp să nu uitați că așteaptă să ne implicăm, să nu pretindem să ne rezolve El chiar și cele mai mici probleme. Cum spune înțelepciunea populară, „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă”.

Anul cel Nou nu este unul oarecare. În Patriarhia Română, 2024 a fost proclamat An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți. Ce demers ar putea fi mai important, mai emoționant, mai nobil? Fiecare dintre noi - sau, mă rog, aproape fiecare dintre noi - își îngrijește bolnavii: copiii, părinții, soțul, soția, rude mai îndepărtate, prieteni, colegi, chiar vecini aflați în suferință. Dar merită și trebuie să ne gândim la toți cei confruntați cu încercări de sănătate. Cum putem ajuta? Slavă Domnului, azi e posibil și e ușor. De pildă, donând 10-15 lei lunar pentru o orga­nizație care se ocupă cu așa ceva - firește, după ce i-am verificat seriozitatea. Chiar dacă noi înșine suntem strâmtorați cu banii, cred că putem să ajutăm cu câțiva lei.

Dar cât contează 15 lei la atâtea cazuri medicale? Contează enorm, căci suntem mulți! Imaginați-vă că ar dona câte 15 lei zece milioane de oameni. Nu mai e o sumă ridicolă, nu?

Biserica Ortodoxă Română o face cu asupra de măsură. Anul trecut, a făcut donații de 69 de milioane de euro pentru copii, bolnavi, bătrâni și pentru refugiați, fiind astfel cel mai mare filantrop din România. În plus, dând de rușine lozinca „Vrem spitale, nu catedrale!”, are propriile unități medicale, inclusiv cabinete de toate specialitățile cu consultații și tratamente gratuite. Cu ajutorul lui Dumnezeu, anul acesta se va inaugura, de pildă, Centrul medical pentru copii cu autism și sindrom Down al bisericii bucureștene Mavrogheni, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”.

O fac și mulți români, știuți și mai ales neștiuți, cu donații modeste, după posibilități, ori chiar cu sume impresionante, bravo lor!

Pe de altă parte, e foarte important și binevenit că, în Patriarhia Română, 2024 celebrează „doctorii fără de arginți”, medicii care lucrează voluntar. Numărul lor e mult mai mare decât s-ar putea crede.

În al doilea rând, Anul Nou este unul de patru ori electoral. Vom avea alegeri locale, pentru Parlament, pentru Președinție și pentru Parlamentul European. Contrar opiniilor unora dintre noi, care socotesc că nu merită să participe, fiecare vot contează, pentru o Românie și pentru o Europă cât mai aproape de ceea ce trebuie să fie. Și, dacă tot ne plângem că nu mai știm pe cine și după ce criterii să alegem, și dacă tot e anul îngrijirii bolnavilor, hai să punem în față acest criteriu: să-i alegem pe cei care se arată a fi cei mai conștienți și mai dedicați oamenilor care suferă! Nu e nevoie să credem în promisiunile electorale, e suficient să observăm ce-au făcut până acum în acest sens - și în toate celelalte, de altfel - și care dintre ei au cele mai generoase, dar și realiste proiecte de sănătate a națiunii.

În al treilea rând - unul mai puțin important, desigur -, 2024 este un an... aritmetic, căci este suma cuburilor numerelor de la 2 la 9: 2³ + 3³ + 4³ +... + 9³.

Hai să ne ridicăm la puterea a treia speranțele, empatia și determinarea și să facem din 2024 un adevărat An Nou!