Cimitirul Șerban Vodă-Bellu din Capitală - mormintele clericilor și ale altor personalități bisericești și naționale

Editura BASILICA a Patriarhiei Române a dat la lumină o carte de aproa­pe 500 de pagini, dedicată trecutului și studierii actuale a cunoscutului cimitir bucureștean

Bellu. Volumul redă în paginile sale mai multe studii, este parțial ilustrat, conține fotografii cu patrimoniul arhitectural funerar, schițe ale figurilor în care se împarte această valoroasă necropolă a României și bibliografie aferentă celor cinci capitole mari, împărțite în subsecțiuni.

Titlul cărții este bine precizat și cuprinzător, conținutul impresionant mai ales prin abundența și calitatea datelor oferite, iar ținuta grafică de tipărire și estetica celor două coperți, de asemenea, atrag atenția.

Cuvântul înainte al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, justifică necesitatea acestei apariții editoriale în cadrul Anului comemorativ 2021, dedicat cinstirii celor adormiți în Domnul, an pe parcursul căruia a fost mai mult pusă în valoare bogăția liturgică, culturală și teologică a cimitirelor.

Pe fundamentul Sfintelor Scripturi, Biserica dintru începuturi a rânduit rugăciuni pentru mântuirea membrilor ei, de-a lungul veacurilor alcătuind cereri de iertare către Dumnezeu Creatorul pentru cei care s-au săvârșit așteptând învierea cea de obște.

Trei coautori ai cărții, Damian Anfile, Nicoleta-Liliana Dinu și doctorul în teologie Ionuț-Daniel Barbu, au întreprins studiu și cercetare de teren în ceea ce este supranumit „Panteonul național”, adică ansamblul funerar „Șerban Vodă-Bellu” din București. Proiectul s-a desfășurat prin intermediul editurilor Patriarhiei Române și al unor sectoare din cadrul Arhi­episcopiei Bucureștilor, cu aprobarea conducerii Administrației cimitirelor și crematoriilor umane.

De-a lungul anului 2021 a fost parcursă întreaga suprafață a cimitirului Bellu, însemnând zeci de mii de morminte cu inscripțiile lor funerare. O trudă meticuloasă cu rezultate de excepție. Paginile acestei cărți se constituie într-un omagiu adus de Biserica Ortodoxă Română slujitorilor ei trecuți la Domnul, profesorilor de teologie, filantropilor, ctitorilor, arhitecților și pictorilor de biserici, precum și altor personalități culturale, știin­ți­fice și politice, care, într-un fel sau altul, au susținut Ortodoxia românească în timpul vieții lor pămân­tești, așa cum citim în introducere.

Până la publicarea volumului de față nu exista decât o lucrare generică, singura catagrafie a istoricului basarabean Gheorghe Bezviconi. Proiectul s-a desfășurat pe etape, cumulând efort fizic și in­te­lectual: culegerea datelor, struc­turarea materialului documentar, realizarea fotografiilor pentru documentare, degajarea vegetației și curățarea plăcilor cu inscripții funerare.

Din istoricul cimitirului reținem că în patrimoniul acestuia se găsesc 179 de obiective listate ca monumente istorice, dintre care 34 sunt încadrate în prima categorie valorică, acestea fiind realizate într-un decurs de peste un veac și jumătate. Truda și talentul multor artiști sculptori și arhitecți au conturat valoarea monumentelor; reținem nume mai cunoscute, cum ar fi: Ion Mincu, Ion Berindei, Dimitrie Paciurea, Karl Storck, Ion Jalea ori Milița Pătrașcu, ucenică a marelui Constantin Brâncuși.

În capitolul I, în mod riguros, sunt detaliate biografiile ierarhilor ortodocși, în cel de-al doilea cele ale unor preoți profesori, istorici și profesori universitari de teologie. Capitolul III trece în revistă nume de personalități naționale din majoritatea domeniilor: profesori universitari și mari pedagogi (Simion Mehedinți, Spiru Haret, Dimitrie Gusti), compozitori, filologi, ziariști, artiști (Maria Tănase), actori de teatru, radio și film (G.V. Birlic, Amza Pellea, Radu Beligan), ar­hi­tecți, ingineri, antreprenori, militari și sportivi de prestigiu inter­na­țional, cum ar fi Lia Manoliu. Stelele aeronauticii românești, de asemenea, au mormintele la Bellu: Henri Coandă, Traian Vuia și Aurel Vlaicu. Tot din capitolul dedicat personalităților țării nu puteau lipsi numele mari din medicină: Nicolae C. Paulescu, Victor Gomoiu, Mina Minovici, Marius Nasta, Grigore T. Popa, Gheorghe Marinescu ori Dimitrie Gerota. Paginile referitoare la pictori rețin nume importante ale domeniului: Gheor­ghe Tattarescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Constantin Artachino, Gheorghe Ioanid, Ion Andreescu, Olga Greceanu și Theodor Pallady. Istorici prestigioși sunt înmormântați în Cimitirul Bellu: Nicolae Iorga, Gheorghe Bezviconi, Alexandru Xenopol, Vasile Pârvan ori Neagu Djuvara.

Din universul literaților români cu morminte la Bellu, în carte sunt amintiți: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Alexandru Macedonski, Ale­xandru Odobescu, Vasile Militaru, Alexandru Vlahuță, Ion Minulescu, Vasile Voiculescu, Titu Maiorescu, Tudor Vianu, Adrian Păunescu.

În capitolul IV aflăm, mai detaliat, despre câteva modele de preoți și credincioși fideli ai Bisericii.

Cel de-al cincilea capitol expune un material fotografic având la bază o selecție făcută din peste zece mii de imagini cu morminte și inscripții funerare. La acestea se mai adaugă și fotografii surprinse în timpul lucrărilor de curățare și defrișare în jurul mormintelor vizate, precum și cu ocazia săpăturilor mai complexe, efectuate pentru recuperarea unor oseminte și plăci funerare care au fost transferate și încredințate spre păstrare, pomenire și cinstire Bisericii.

Strădania cu suflet depusă în sensul celor precizate a aparținut autorilor cărții, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Studiul-postfață, semnat de cel de-al treilea coautor, are ca titlu „Identitatea creștină a cimitirului și legătura dintre cruce, mormânt și Învierea Domnului în viața noastră”. Textul acesta evidențiază, pe lângă o substanță teologică evidentă, un simț al verbului, probabil exersat în alte diferite lucrări. Sunt pagini legate ideatic, dar și susținute de o trăire sinceră a discursului.

Finalul volumului prezintă harta generală și schițele pe figuri ale mormintelor de clerici și teologi ortodocși. Materialul ajută practic pentru identificarea efectivă a acestora la fața locului.

Ce se poate spune sintetic după lecturarea acestui volum se înscrie în semantica unor cuvinte precum „impresionant, uluitor, admirativ”. Cartea nu putea fi plămădită fără ca autorii să fi cunoscut pe dinăuntru semnificația liturgică și valoarea culturală a locului în care se așteaptă învierea universală.

Necropola Capitalei și a țării, respectiv Cimitirul Bellu, după cum este numit popular, de acum beneficiază de încă o cercetare istorică, datorită muncii de echipă prin care s-a concretizat acest proiect de cinstire a celor adormiți în Domnul, inițiat în cadrul Anului comemorativ 2021 în Patriarhia Română.

După răsfoire sau lectură, ni se limpezește și mai mult, ca adevăr susținător, tocmai motto-ul acestei lucrări, cuvintele prorocului Isaia: „Morții Tăi vor trăi și trupurile lor vor învia! Deșteptați-vă, cântați de bucurie, voi cei ce sălășluiți în pulbere! Căci roua Ta este rouă de lumină, și din sânul pământului umbrele vor învia” (Isaia 26, 19).