Sfânta Scriptură oferă o paletă largă de termeni și înțelesuri, contextualizări și perspective diverse cu privire la raportarea existențială a cuvântului „lege” la realitatea socială, religioasă,
Cronica Mitropoliților Țării Românești
„Cunoscând istoria, eroii, tradiția, ne facem mai sociabili, mai altruiști, mai iubitori de om și viață” (Nicolae Iorga)
În anul 1886, într-o perioadă de intense transformări atât pentru istoria noului Regat al României, cât și pentru cea a Bisericii Ortodoxe Române, vrednicul de pomenire episcop Ghenadie Enăceanu publica, în cadrul Tipografiei Cărților Bisericești, Condica sântă, „o operă reprezentativă pentru arhiereul râmnicean, care a depus o muncă enormă pentru editarea manuscrisului ce conține documente oficiale ale Mitropoliei Ungrovlahiei” (Octavian Negoiță). Astăzi, la aproape 140 de ani de la apariția monumentalei lucrări a ierarhului de la Râmnic, la Editura Basilica a Patriarhiei Române are loc un eveniment editorial la fel de important ca semnificație, prin apariția primului volum al Cronicii Mitropoliților Țării Românești, avându-l ca autor pe părintele arhim. Paisie (Sebastian) Teodorescu.
Volumul, considerabil ca dimensiuni (424 pagini, 24 x 31 cm), prezintă istoria mitropoliților Țării Românești de la întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, în anul 1359, și până la finele păstoririi mitropolitului Teodosie (†1708). Concis din punctul de vedere al prezentării informației, dar totodată complex în ceea ce privește modalitatea de abordare, acesta reprezintă rodul unei cercetări a autorului extinse pe o perioadă de peste 5 ani, realizată la inițiativa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Pornind de la analiza istoriografiei românești, destul de lacunară în ceea ce privește prezentarea istoriei întâistătătorilor Mitropoliei Ungrovlahiei - până în prezent, alături de vechea Condică a lui Ghenadie Enăceanu, singura cercetare mai aprofundată a fost cea a regretatului preot profesor Niculae Șerbănescu, apărută sub forma unui studiu în revista Biserica Ortodoxă Română (7-10/1959) -, publicarea acestei lucrări reprezenta o necesitate „atât din punct de vedere documentar, cât și misionar”, aspect subliniat și de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în „Prefața” lucrării.
„Grupurile de oameni au fost ținute împreună prin credință. Și ne-am salvat, de foarte multe ori, prin credință”, afirma domnul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, într-un interviu recent acordat. Pornind de la această afirmație, putem spune că mitropoliții Țării Românești au fost, de fiecare dată, garanții acestei credințe. Cărturari de marcă, iubitori ai filantropiei creștine, unii cu o viață ascetică deosebită, acești întâistătători ai unei Biserici aflate la granița dintre Orient și Occident au reprezentat modele pentru contemporanii lor și pentru cei care au urmat, iar toate aceste aspecte au fost surprinse armonios de părintele arhim. Paisie Teodorescu în lucrarea sa.
Ceea ce surprinde în mod special la Cronica Mitropoliților Țării Românești este modul în care aceasta îl transpune pe cititor în epoca fiecărui mitropolit prezentat. Astfel, materialul fotografic, informațiile ce se regăsesc în casetele text laterale, precum și prezentarea unor evenimente importante ale istoriei Țării Românești sau europene, separat de corpusul principal al textului, oferă valoare lucrării, aceasta putând fi încadrată în rândul celebrelor cronici apărute la edituri de prestigiu din Occident.
„Este o provocare să condensezi atâtea secole de istorie în doar câteva sute de pagini!”, afirma autorul, în „Argumentul” lucrării. Parcurgând paginile Cronicii, chiar și cel mai exigent critic literar ar afirma că părintele arhim. Paisie Teodorescu a făcut față cu brio acestei provocări. În acest sens, Cronica Mitropoliților Țării Românești se caracterizează atât prin concizie, cât și prin abordare, autorul reușind să prezinte informația istorică fără a o deposeda de elementul spiritual, atât de prezent pe parcursul întregii istorii a Bisericii Ortodoxe Române.
Desigur că, asemenea oricărei alte lucrări, și această lucrare este perfectibilă, aspect subliniat și de autorul ei. În acest sens, scopul Cronicii nu a fost acela de a prezenta în mod exhaustiv informația - un lucru de altfel aproape imposibil, dată fiind lipsa materialelor documentare pentru anumite perioade -, ci acela de a oferi o imagine de ansamblu cât mai fidelă și obiectivă a personalității, vieții și activității mitropoliților Țării Românești. Privită în ansamblu, această lucrare reprezintă, pentru activitatea de cercetare a istoriei Bisericii Ortodoxe Române, o repunere pe drumul început acum mai bine de o jumătate de veac de pr. Niculae Șerbănescu, dar, din păcate, ca urmare a vitregiilor vremii, uitat.
Parafrazându-l pe celebrul filosof roman Marcus Tullius Cicero, precizăm că istoria este cea care luminează realitatea, vitalizează memoria și reprezintă o călăuză a vieții de zi cu zi. Cronica Mitropoliților Țării Românești reprezintă o astfel de istorie, fapt pentru care o recomandăm cu căldură tuturor!