Întâlnirea sfinţilor

Vezi şi:  Întâlnirea sfinţilor (II)

Foarte puţini credincioşi ştiu că moaştele Sfintei Parascheva, cea mult folositoare şi ajutătoare, s-au întâlnit cu cele ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, făcător de minuni şi ocrotitor al cetăţii Bucureştilor.

Într-un moment greu pentru ţară, în primăvara anului 1944, racla de argint cu moaştele Sfintei Parascheva a plecat din Iaşi cu destinaţia Mănăstirea Turnu, judeţul Vâlcea.

La Bucureşti s-a luat o altă hotărâre, moaştele sfintei ajungând la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla, unde au rămas şase luni, până la 27 octombrie.

O bună parte din această perioadă, patriarhul Nicodim Munteanu a locuit la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla, aceasta devenind în acel răstimp o altă Reşedinţă patriarhală pentru cel de-al doilea întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române.

Au stat de veghe lângă moaştele sfintei arhimandritul Ioanichie Grădinaru, mare eclesiarh al Catedralei din Iaşi, împreună cu monahii Nifon Corduneanu şi Filaret Dutcovici de la Mănăstirea Neamţ. Când se anunţau bombardamentele, cei trei, ajutaţi de călugăriţe, au ascuns de câteva ori racla în lanul de porumb din apropierea mănăstirii. Mult-milostiva sfântă a ocrotit lăcaşul aşa încât proiectilele şi bombele n-au afectat-o.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, după ce lucrurile s-au aşezat oarecum în făgaşul lor, moaştele Sfintei Parascheva erau cerute insistent de credincioşii din Moldova, să se întoarcă acasă. Nici nu se putea altfel! Patriarhul Nicodim, inspirat de iubirea şi lucrarea minunată a sfinţilor, a hotărât ca moaştele Sfintei Parascheva să poposească în Catedrala patriarhală din Bucureşti, înainte de întoarcerea lor la Iaşi.

A adresat atunci o chemare tuturor fiilor binecredincioşi ai Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române şi în special locuitorilor Capitalei:

"În ziua de 27 octombrie a.c., orele 9 dimineaţa, vor fi aduse Sfintele Moaşte ale Sfintei Prea Cuvioasei Maicii noastre Parascheva de la mănăstirea Samurcăşeşti (Ciorogârla) la Bucureşti, în trecere spre Moldova.

La dorinţa exprimată de iubitul nostru cler şi popor al capitalei, de a aproba aşezarea lor în Catedrala Sfintei Patriarhii, pentru câteva zile, am dispus să se facă o procesiune, cu plecarea din staţia Cotroceni (grădina Botanică).

Deci în ziua şi la ora amintită, toţi fiii binecredincioşi, cetăţeni ai Capitalei, să iasă cu mic cu mare la locul indicat pentru întâmpinarea Sfintelor Moaşte ale aceleia, pe care cu toţi o cinstiţi şi o numiţi Sfânta Vineri.

Cu păstorii voştri în frunte, odată ajunşi acolo, veţi primi încolonarea în procesiune, după dispoziţiunile date de Noi, în aşa ascultare şi disciplină, ca să fie această primire o rugăciune bine plăcută lui Dumnezeu, Cel ce ne-a binecuvântat Ţara şi cu această comoară a Moldovei.

Plecaţi-vă genunchii cu toată credinţa şi evlavia în faţa Sfintelor Moaşte.

Cereţi mijlocirea Sfintei la tronul Împăratului Cerurilor, să se îndure de Neamul nostru ca şi în trecut şi să dăruiască linişte şi înţelegere între toţi fiii ţării, sfârşit cu biruinţă războiului, grabnică şi stătătoare pace pentru noi şi pentru întreaga lume."

Primirea Sfintelor Moaşte s-a făcut de clerul şi poporul Capitalei cu o procesiune măreaţă, deschisă de un arhimandrit care purta Crucea patriarhală, corul călugărilor delegaţi de mănăstirile eparhiei, preoţii şi protoiereii din provincie şi din Capitală, corul preoţilor din Bucureşti, corul călugăriţelor, carul cu Sfintele Moaşte, încadrat de opt arhimandriţi şi arhidiaconi cu cădelniţe, însoţit pe tot parcursul de o gardă militară de onoare, corul cântăreţilor Capitalei, Corul Carmen, fanfară militară, elevi şi eleve de la principalele şcoli ale Bucureştilor etc.

Este de prisos să menţionăm faptul că pe traseul Cotroceni - Grădina Botanică, Strada General Angelescu, Calea Griviţei, Calea Victoriei, Piaţa Naţiunii - Catedrala patriarhală se afla mulţime de oameni. Presa vremii spunea că o asemenea procesiune nu s-a mai întâlnit în Bucureşti. După ce a parcurs itinerarul stabilit, moaştele Sfintei Parascheva s-au întâlnit cu cele ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Catedrala patriarhală. Patriarhul Nicodim, mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei şi Sucevei, episcopul Policarp Moruşca, vicarii patriarhali Antim, Veniamin, Atanasie Dincă, Galaction Cordun împreună cu demnitari, ofiţeri de rang înalt, politicieni erau prezenţi la Patriarhie. Într-o atmosferă rar întâlnită, patriarhul a cuvântat:

"Cea mai mare poruncă a creştinismului este să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot cugetul tău, iar a doua, asemenea acesteia, este să iubeşti pe aproapele tău ca însuţi pe tine. Cine iubeşte pe aproapele său iubeşte pe Dumnezeu. Sfânta Prea Cuvioasa Maica noastră Parascheva a îndeplinit aceste porunci şi de aceea Dumnezeu şi-a ales-o ca un vas scump. Ea a trăit în Macedonia, în Cetatea Epivat, iar sfintele ei moaşte au fost aduse în Moldova de către cucernicul Domn Vasile Lupu şi aşezată în frumoasa sa biserică Trei Ierarhi, din Iaşi.

Din cauza grozăviilor războiului, multă populaţie din Moldova şi multă preoţime s-a refugiat în Muntenia şi mai ales în preajma Bucureştilor.

Sfânta Cuvioasă Parascheva ca şi cum ar fi voit, parcă, să mângâie pe credincioşii săi, a venit din Moldova, către sfârşitul zbuciumului şi s-a aşezat în mănăstirea Samurcăşeşti (Ciorogârla).

Acum, voind să plece spre Moldova, a venit la Bucureşti, unde s-a oprit timp de opt zile. Asta ca şi cum ar fi voit să reverse binecuvântarea sa asupra bucureştenilor şi a populaţiei muntene pentru dragostea cu care au primit şi au găzduit pe fraţii din Moldova.

Vă îndemn, iubiţii mei fii, să luaţi pildă de la viaţa Prea Cuvioasei Maicii noastre Parascheva şi să iubiţi pe Dumnezeu din toată inima voastră. Vă îndemn să vă ţineţi credinţa cu toată tăria, să nu vă amăgiţi de nimeni. Dumnezeu n-are să ne părăsească dacă va vedea credinţa noastră tare iar rugăciunile Sfintei Prea Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, pe care aţi dat dovadă că o cinstiţi cu atâta evlavie, ne vor fi de mare folos.

Eu vă binecuvintez pe toţi şi vă urez sănătate."