Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Mucenicii, primii sfinţi ai Bisericii

Mucenicii, primii sfinţi ai Bisericii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 04 Iunie 2025

Biserica îi cinsteşte pe sfinţii din primele veacuri creştine. Ei sunt creştini care prin viaţa lor au bineplăcut lui Dumnezeu şi astfel s-au învrednicit de sfinţenie. Aceştia sunt modele de trăire duhovnicească, de adevărată vieţuire creştină, care prin faptele lor aduc doxologie Preasfintei Treimi. Ei sunt oamenii ajunşi la desăvârşire prin viaţa lor plină de evlavie. Nici un neam creştin nu este lipsit de darul sfinţeniei.

Între ei la loc de cinste se află sfinţii mucenici pe martiriul cărora s-a zidit Biserica. Pe mucenici îi găsim în toată istoria Bisericii. Încă de la începutul creştinismului, de la primul martir, Sfântul Arhidiacon Ştefan, creştinii i-au cinstit ca sfinţi pe mucenici imediat după sfârşitul lor martiric, în cele mai multe cazuri. Lucru subliniat şi de faptul că pe mormintele lor creştinii au zidit biserici. Cum este şi cazul celei de la Niculiţel, din nordul Dobrogei, care a fost construită peste mormântul Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip, pe care-i sărbătorim astăzi.

Ei sunt consideraţi de istoriografia bisericească românească martiri străromâni. Alături de ei mai avem şi alţi martiri pe teritoriul ţării noastre, care arată vechimea bimilenară a creştinismului la noi.

Cultul martirilor îl avem din primele veacuri creştine, mai exact din timpul persecuţiilor împăraţilor romani împotriva creştinilor din imperiul lor. Cinstirea sfinţilor mucenici s-a născut ca o manifestare firească a credinţei creştine, pe care martirii au mărturisit-o cu preţul vieţii. Curajul lor în faţa chinurilor la care au fost supuşi i-a făcut pe mulţi să treacă la creştinism.

Martirii din primele veacuri creştine sunt în primul rând rezultatul politicii anticreştine a unora dintre împăraţii Romei. Astfel, din secolul 1 şi până în secolul 4 au existat sute de persecuţii generale, regionale sau locale în cadrul Imperiului roman împotriva creştinilor.

Teritoriul ţării noastre a fost binecuvântat de existenţa sfinţilor şi mai ales a martirilor încă din primele veacuri creştine. Aceşti martiri sunt o mărturie a puterii credinţei creştine a înaintaşilor noştri şi un exemplu pentru noi cei de astăzi de urmare a lui Hristos.

Citeşte mai multe despre:   martiriu  -   Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasie si Filip