Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Rânduieli liturgice: „Să fii exemplu pentru copilul tău!“

Rânduieli liturgice: „Să fii exemplu pentru copilul tău!“

Un articol de: Arhimandrit Arsenie Papacioc - 16 Martie 2009

Cum să ne creştem copiii?

Să-i creşteţi să se mântuiască. Ca metodă tot blândeţea rămâne cea mai bună, pentru că, folosind asprimea, copilul te ascultă de frică şi prinde numai în piele învăţătura ta. Dar dacă te porţi blând cu el: „Copilul tatii, copilul mamii, uite aşa...“, el ascultă şi te vor asculta şi după moartea ta, pentru că le rămân în minte: „Uite, Doamne, ce spunea mama şi tata!“ Dar dacă te-ai purtat aspru cu el, nu te ascultă. Deci, ca metodă, tot blândeţea. Dar asta nu înseamnă să nu le împletim, să fie şi un pic de asprime, pentru că el doreşte să împlinească numai ce vrea el, nu ceea ce trebuie. Dar foarte important este să-i dai exemplu de viaţă. Pentru că el ştie să vorbească, nu l-ai învăţăt tu să vorbească, dar te-a auzit pe tine vorbind în casă şi a învăţat şi el. Şi-ţi învaţă şi faptele tale. Deci, să fii exemplu, acesta este cel mai mare lucru. Iar pentru tineri, să luptăm în şcoli pentru ora de religie.

Vedeţi, copiii merg la grădiniţă, la şcoală, la joacă, în tot felul de influenţe nefaste. Cum să facem să eliminăm acestea?

Grija asta cade tot pe familie, să-l dirijeze continuu şi să îndrepte ceea ce a învăţat greşit. Tot familia rămâne pedagogul cel mai bun. Şi la şcoală îi obişnuiesc cu comunitatea. E o oarecare ordine. Nu este rea, dar s-ar putea să fie o dirijare necreştină. El trebuie învăţat să spună ce s-a întâmplat la şcoală şi părinţii să îndrepte greşeala pe care poate a făcut-o un pedagog. Sunt mai puţini copii care spun: „Eu fac aşa pentru că m-a învăţat profesorul“, însă aproape toţi spun: „Aşa m-a învăţat tata sau mama“. Pentru că aici e dragostea simţită de toţi, din partea tuturor. (Dialoguri cu părintele Arsenie Papacioc)

Citeşte mai multe despre:   copil