Rolul naşilor la botez, provocări actuale şi responsabilitate eclesială

În societatea contempo­rană, diluarea rigorilor creștine ia amploare proporțional cu dezvoltarea unui mod de viață hedonist. În acest context normele ortodoxe nu mai sunt uneori percepute ca adjuvanți ai celui ce se află pe calea mântuirii, ci par că au rolul de a îngrădi libertatea individuală. Superficialitatea culturii teologice, însoțită de aviditatea individului modern de a consuma, duce de multe ori la negarea unor valori indispensabile mântuirii și apariția anumitor superstiții, care, din nefericire, se transformă de multe ori în tradiții superficiale. Astfel, omul nu mai conștientizează că există o naștere din apă și din Duh, ci crede că Sfânta Taină a Botezului este doar o tradiție ce are o oarecare legătură cu Dumnezeu.

Alegerea nașilor de botez nu face notă discordantă cu tabloul descris în rândurile anterioare. Foarte puţini mai țin cont de calitatea duhovnicească a celui care ar trebui să fie îndrumător pe calea mântuirii proaspătului botezat. Părinții, în alegerea nașilor, sunt animați ­uneori de motive pecuniare sau aleg în baza unor relații de rudenie ori prietenie.

În cele mai multe cazuri, nașii uită sau nu cunosc responsabilitatea uriașă pe care o au. Slujba Botezului le este necunoscută, nu sunt familia­rizaţi cu spaţiul bisericesc şi de multe ori naşul citeşte Crezul greoi. Tinerii zilelor noastre, atinși de virusul mo­dernismului înglobat într-un secularism agresiv, aleg deseori să tră­iască în cuplu refuzând să primească Sfânta Taină a Cununiei, acest fapt nefiind privit de ei ca un impediment în a îndeplini rolul de garant al înscri­e­rii unui nou creștin pe o traiectorie ce are ca finalitate mântuirea.

Dacă ne gândim la proaspătul creștin, trebuie să conștientizăm nevoia acestuia de a avea un model care să-i fie călăuză pe calea mântuirii, rol ce nu poate fi îndeplinit de cei ce trăiesc în afara rânduielilor bisericeşti. Oare, dacă aceștia nesocotesc rânduiala ce este de folos mântuirii oricărui om, cum vor reuși ei să ajute pe noul botezat să se mențină pe drumul desăvârșirii?

Sfântul Ioan Hrisostom îi numește pe nași „chezași și îndrumători ai finilor pe calea virtuților”, iar părintele Ene Braniște înțelege, în „Explicarea Tainelor de inițiere”, prin termenul de chezaș „ceea ce numim giranți, adică cei care își asumă răspunderea pentru plata solidară a unei datorii contractate de alții și care, în caz de neplata datoriei de către debitori, trebuie să plătească în locul lor. În caz contrar, sunt pasibili de pedeapsă ca și aceștia”.

Preotul care săvârșește Sfânta Taină a Botezului are și el o respon­sabilitate uriașă, deoarece după ­întreita afundare ridică din cristelniță un om fără de păcat, pe care se cuvine a-l încredința, spre a fi îndrumat pe calea mântuirii, unor creștini evlavioși.

Spre buna aşezare a acestor ­lucruri în comunităţile parohiale este folositoare catehizarea părin­ților și a viitorilor nași.