Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Rugăciune, apostolat şi comuniune la Altarul Sfântului Apostol Pavel

Rugăciune, apostolat şi comuniune la Altarul Sfântului Apostol Pavel

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Repere și idei
Un articol de: † Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos - 01 Iul, 2022

Potrivit tradiţiei, Biserica Ortodoxă Română a răspuns cu bucurie invitaţiei Mitropolitului de Veria, Naoussa şi Kampania, Înaltprea­sfinţitul Părinte Panteleimon, iniţiatorul şi organizatorul unui congres teologic ­panortodox, cunoscut sub numele de „Pavlia”, în preajma sărbătorii corifeilor apostolilor, Sfinţii Petru şi Pavel. Manifestarea a ajuns anul acesta la cea de-a 28-a ediţie, cu o ­menţiune specială: după doi ani a fost prima ­întâlnire postpandemică, faţă către faţă, prin participare teologică la discuţii şi referate tematice. Tema acestui an a fost ingenios gândită şi tratată în jurul învăţăturii Sfântului Apostol Pavel pentru depăşirea crizelor din lumea contemporană din punct de vedere teologic, liturgic, misionar şi pastoral.

Întrunirea de la Veria a reuşit să ne aşeze împreună la reflecţie teologică şi apoi la rugăciune în comun şi la un program liturgic deosebit: Privegherea din ajun de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie de a doua zi, urmată de procesiunea în localitatea Veria, la Altarul deschis cunoscut sub numele de Bema, Vima sau „Altarul Sfântului Apostol Pavel”. Acesta este locul unde Apostolul neamurilor, acum 2.000 de ani, a adresat noutatea cuvântului Evangheliei în sinagoga din Veria. Sfântul Apostol Pavel, venind de la Tesalonic, a fost bine primit în cetate, făcând un pas decisiv spre cuvântul Evangheliei, care a rodit bogat, de-a lungul timpului, în sufletele ­locuitorilor acestui spaţiu important din Macedonia, ţinutul de nord al Greciei, în vecinătatea cetăţii antice Vergina, unde se află şi mormântul Regelui Filip, tatăl marelui Alexandru Macedon.

În timp, rodirea cea mai bogată se constată în secolul al 14-lea prin prezenţa timp de cinci ani într-o peşteră de lângă Veria a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului. Timp de cinci ani, în continuarea experienţei rugăciunii din Muntele Athos, aici a stăruit în rugăciune lăuntrică, chemându-L pe Domnul. În singurătatea sa omenească a găsit comuniunea dumnezeiască şi practic a stat cinci ani într-o peşteră în legătură cu Domnul, într-o rugăciune interioară cunoscută înainte de Rugăciunea lui Iisus. A fost o rugăciune de purificare, de pocăinţă prin cuvintele repetate: „Doamne, luminează-mi întunericul lăuntric!” Şi astfel putem vedea astăzi în locul acela importanta Mănăstire „Sfântul Ioan Botezătorul”. Totodată, în spaţiul Veriei s-a refugiat cunoscuta mănăstire din Pont, Panaghia Soumela, cu icoana făcătoare de minuni omonimă, un mare centru de spiritualitate din această eparhie.

Dar ceea ce îmbogăţeşte şi mai mult spiritual zona şi sufletele noastre ale tuturor este prezenţa unei părţi din familia Sfântului Grigorie Palama - surorile sale - în zona Veriei, ceea ce a determinat cu ani în urmă o iniţiativă a Mitropolitului Panteleimon, îmbrăţişată şi binecuvântată de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice prin canonizarea familiei Sfântului Grigorie Palama. Astfel, în afară de familia Sfântului Vasile cel Mare, putem vedea într-o icoană şapte aureole: arhierei, călugări, călugăriţe şi părinţi sfinţi. Cum să nu vedem o punte extraordinară de la Mănăstirea Sfântului Ioan Botezătorul şi de la icoana familiei Sfântului Grigorie Palama din zona Veriei drept o rodire a seminţelor Evangheliei Mântuitorului prin predica Sfântului Apostol Pavel? Dar cum să nu vedem în acelaşi timp noi, românii, o punte de har către părinţii rugători din Muntele Athos şi în special către Sfântul Grigorie Palama, deoarece acesta, atunci când a plecat la ceruri, s-a odihnit în inima Sfântului Ierarh Iachint de la Vicina, primit în noua Mitropolie, în 1359, la Argeş? Iată traseul isihast al rugăciunii de la Muntele Athos, prin Sfântul Grigorie Palama, care a aprins, prin Sfântul Mitropolit Iachint, o candelă în inima voievodului Nicolae Alexandru Basarab. Iar din candela rugăciunii de la Argeş Dumnezeu a dăruit Balcanilor, în timpuri grele, de încercări, în secolul 14, prima rugătoare isihastă, pe fiica lui Basarab I, Teodora-Teofana, ţarina bulgarilor şi cea care a continuat plugăria inimii de la Sfântul Grigorie Sinaitul, evident prin Sfântul Grigorie Palama, în inima ei şi de acolo în inimile tuturor locuitorilor din sudul şi nordul Dunării. Această realitate a fost cunoscută la noi prin canonizarea în Biserica Ortodoxă Română şi înscrierea recentă în calendar a Sfintei Cuvioase Teofana Basarab.

În Mitropolia de Veria este o plugărie sufletească deosebită prin râvna aparte a Mitropolitului Panteleimon, care a reuşit, prin spiritul său fratern, hărnicia sa teologică, liturgică şi misionară, să dea prilej de întâlnire reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe în preajma sărbătorii Apostolului neamurilor, Sfântul Pavel.

Mărturia Bisericii Ortodoxe Române

Lucrările congresului au reuşit să dea răspunsuri pertinente la îngrijorările lumii de astăzi - criza sanitară, criza războiului - şi încercărilor din viaţa noastră de zi cu zi prin teologia pe care o adâncim în epistolele Sfântului Apostol Pavel, pe care l-a mistuit mai înainte de toate grija faţă de toate Bisericile. S-a constatat o prezenţă rugătoare, dar şi o participare a teologilor de la Atena şi Tesalonic, care au întregit acest colocviu duhovnicesc şi teologic cu mărturii menite să ne conducă spre a găsi răspunsurile pe de o parte în Sfintele Scripturi, iar pe de altă parte, în mărturia Bisericii de-a lungul timpurilor printr-o tradiţie bogată atât a sfinţilor rugători, cât şi a sfinţilor taumaturgi. Sfinţii rugători şi sfinţii taumaturgi au fost chemaţi în ajutor şi au fost foarte multe exemple din toate Bisericile. Aş arăta aici mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care este întotdeauna plin de profunzime teologică, din care reiese iubirea milostivă a Mântuitorului Iisus Hristos, care odihneşte în inimile noastre pacea care deschide filantropic şi braţele noastre. S-a simţit aceasta în chip deosebit în întâlnirile de la Veria, unde împreună cu Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, am dat mărturia lucrării Bisericii noastre prin parohii, mănăstiri, în toate eparhiile, spre a menţine rugăciunea, pacea din inimi şi mai presus de toate în încercări filantropia, dăruirea de sine pentru aproapele care ne ajută prin mila lui Dumnezeu şi prin realism pastoral să depăşim crizele, văzând în ele o chemare la mai multă pocăinţă pentru mai multă disponibilitate fraternă.

Iubire de Biserică prin iubirea de patrie

Am participat la un moment emoţionant la Naoussa, al doilea oraş al Mitropoliei, unde s-a dezvelit o icoană monumentală a unui număr impresionant de câteva zeci de femei şi copii care în evenimentele tragice ale războaielor au pus mai presus de orice credinţa şi unirea cu Mântuitorul. Parcă simţim în rugăciunea mamelor şi a copiilor un strigăt către lumea de astăzi: daţi mai mult loc păcii din inimi pentru a fi mai multă pace între noi şi iubiţi mai mult pe aproapele din locul natal, din ţara natală, şi trimiteţi-l ca pe un sol al păcii oriunde în lume. Ortodoxia trimite soli ai păcii prin rugăciune şi filantropie în lumea noastră de astăzi.

Dragostea pentru comuniunea văzută în cetate s-a manifestat în faţa altarelor lui Hristos: s-a slujit Liturghia într-o biserică din secolul 14, transformată în timp în moschee şi revenită la vechea Mitropolie, cu fresce din timpul Sfântului Grigorie Palama. Am simţit acolo duhul Sfântului Munte, duhul rugăciunii, iar apoi, după-amiază, preoţimea, cinul monahal, ierarhii prezenţi am săvârşit un pelerinaj de la Altarul bisericii lui Hristos la Altarul deschis care are cupola cerului senin şi prezenţele umane drept catapeteasmă. Întregul oraş a vibrat la rugăciune ca o prevestire a privegherii. Acolo, Mitropolitul Tesalonicului a concluzionat această frumoasă întâlnire a Bisericilor care au putut fi prezente la Veria. Ne-am rugat pentru fraţii noştri în suferinţă, în necazuri, pentru refugiaţi, pentru săraci, toată lumea a fost prezentă în rugăciunea către Apostolul nea­murilor, Sfântul Pavel.

Astfel, „Pavlia”, viziunea teologică, a servit drept model pentru rugăciunea liturgică: ne-am împărtăşit din potirul unităţii, din Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Iar după aceasta ne-am împărtăşit din darul fratern al purtării suferinţelor unii de către alţii, cum şi Domnul Hristos le poartă pe toate ale noastre. Parcă simţim mesajul Sfântului Apostol Pavel: „M-am făcut tuturor toate, ca măcar pe unii să-i dobândesc”; „Mă mistuie grija pentru toate Bisericile” şi „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine”. Să păstrăm unitatea Duhului în legătura păcii. Pelerinajul nostru s-a încheiat în mod minunat prin rugăciunea smerită în faţa raclei cu moaştele Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, şi am înmuiat gândurile noastre în mirul vindecător al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, cărora ne-am rugat să mângâie minţile, inimile şi viaţa noastră, a creştinilor şi românilor de acasă şi din toată lumea.

 

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Apostol Pavel  -   Congresul Pavlia