Să o cinstim prin cântări de laudă pe Maica Vieţii

Imnografia ortodoxă este foarte bogată în cântări de laudă închinate preacinstirii Maicii Domnului. Preasfânta Fecioară Maria este cea care s-a arătat „mai cuprinzătoare decât cerurile” şi „L-a născut cu trup pe Făcătorul tuturor”, pe Hristos Domnul.

Ea este „mai înaltă decât cerurile şi mai slăvită decât heruvimii şi mai cinstită decât toată făptura”, deoarece pentru „covârşitoarea ei curăţie a ajuns lăcaş Fiinţei Celei pururea veşnice”, prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, Care Se naşte ca om din pântecele ei cel preacurat. De aceea noi o fericim pe Născătoarea de Dumnezeu, „lăcaşul în care a locuit Cel Prea­înalt”, „Maica Bunăvoinţei Tatălui, cea mai înainte rânduită de Dumnezeu spre sălăşluirea unirii Lui celei neamestecate”, „Maica Vieţii”, „ceea ce a născut Viaţa” şi prin Adormirea ei a trecut la „viaţa cea fără de moarte”.

Popoarele o laudă „pe preasfânta Fecioară curată” şi o măresc prin cuvinte îngereşti: „Binecuvântată eşti tu între femei!”

Mărturisind prin cuvintele imnografului cinstirea de care se bucură Maica Vieţii, atât în cer, cât şi pe pământ, „Fecioara preacurată” este slăvită de cetele îngereşti, „Începătoriile, Stăpâniile şi Puterile, Îngerii, Arhanghelii, Scaunele, Domniile, Heruvimii şi înfricoşătorii Serafimi, iar noi, neamul omenesc, o lăudăm şi o preaînălţăm întru toţi vecii”.

Acum, când ne mai despart câteva zile de cea mai mare sărbătoare închinată Maicii Domnului, Adormirea ei, pentru noi creştinii ortodocşi este important să o cinstim citind paraclisele şi acatistele închinate de Biserică celei ce este Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară. Şi facem acest lucru pentru că noi ştim din imnografia prăznuirii Adormirii Maicii Domnului că ea este „zidul de apărare al lumii”, „cea care se roagă neîncetat pentru noi la Tronul Fiului Său şi Dumnezeu” şi „apărătoarea neamului creştinesc, dăruită de Dumnezeu”, căreia ne rugăm: „O, Maică prealăudată a Împăratului cerului şi al pământului, a lui Hristos Dumnezeul nostru, Celui nemuritor, Care vieţuieşte şi după moarte, primeşte de la noi, la cinstită adormirea ta, această rugăciune de acum şi în viaţa aceasta şi, la vremea morţii noastre, scapă-ne de toată nenorocirea şi chinul; şi Împărăţiei celei cereşti ne învredniceşte, Împărăteasă, pe noi cei care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!”