„Sarcina teologiei este de a discerne şi de a predica adevărul lui Dumnezeu“

Asociaţia Internaţională a Teologilor Dogmatişti Ortodocşi (AITDO) a organizat la Facultatea de Teologie a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, în perioada 11-13 iunie, a doua ediţie a Simpozionului Internaţional de Teologie Dogmatică Ortodoxă, intitulat „Tradiţie şi dogmă - ce fel de Teologie Dogmatică propunem pentru vremea de azi?”. Conferinţele au avut în vedere viaţa şi misiunea Ortodoxiei în contemporaneitate, încercând să vină în întâmpinarea marilor întrebări şi provocări ale lumii prezente. Au fost invitaţi teologi dogmatişti ortodocşi din aproape toate centrele universitare din lume, cum ar fi Grecia, Liban, Rusia, Bulgaria, Germania, Franţa, SUA şi, bineînţeles, România. După cele trei zile de lucru s-a ajuns la concluzia că Teologia Dogmatică este vie, întemeiată pe Revelaţie, şi având ca model, metodă şi duh de teologhisire pe Părinţii mari ai Bisericii, şi că are conexiune şi deschidere faţă de marile probleme ale lumii de astăzi.

Al doilea Simpozion Internaţional de Teologie Dogmatică Ortodoxă de la Arad, desfăşurat pe durata celor trei zile, 11, 12 şi 13 iunie, şi pus sub semnul legăturii dintre Tradiţie şi Dogmă şi implicaţiile acesteia pentru Teologia Dogmatică de astăzi, a fost de un nivel teologic înalt şi simţit de participanţi ca un eveniment teologic, cultural, bisericesc de excepţie. S-a arătat rolul pe care îl are dogma din punct de vedere revelaţional, bisericesc, soteriologic şi sacramental, scoţându-se în evidenţă faptul că dogma nu este o realitate abstractă, ci una vie, care nu îngustează sufletul şi mintea omului, ci, dimpotrivă, o potenţează la maximum, atât cât omeneşte este posibil.

Despre Teologia Dogmatică s-a spus că este vie, întemeiată pe Revelaţie, şi având ca model, metodă şi duh de teologhisire pe Părinţii mari ai Bisericii, şi că are conexiune şi deschidere faţă de marile probleme ale lumii de astăzi. Întrebărilor şi provocărilor lumii de astăzi adresate Bisericii Ortodoxe trebuie să li se răspundă cu multă determinare, curaj, competenţă, pentru ca răspunsurile să fie, pe de o parte, credibile, iar, pe de altă parte, pentru a face cât mai accesibilă învăţătura creştină ortodoxă omului de astăzi.

Înţelegere doar prin caracterul apofatic şi mistic al raţiunii

Teologii dogmatişti ortodocşi prezenţi la simpozion au realizat un document final în cinci puncte. Primul punct arată că „Teologia Dogmatică Ortodoxă ar trebui recunoscută ca parte a reînnoirii teologiei ortodoxe, în general, şi ca strădanie care face apel atât la o abordare proaspătă a teologiei, fundamentată pe redescoperirea izvoarelor biblice şi patristice şi pe relaţia dintre dogmă, spiritualitate şi cult. Teologia Dogmatică Ortodoxă se cere a fi abordată şi aprofundată într-o relaţie indisolubilă (nedespărţită) dintre cultul şi spiritualitatea Bisericii. Recunoaştem totuşi nevoia de a discerne mai mult rolul care revine raţiunii umane în interiorul muncii teologice, fără a nega însă caracterul apofatic şi mistic al acesteia. De aceea, integrarea tuturor acestor dimensiuni poate deveni un teren fertil unde teologia ortodoxă poate prinde rădăcini şi se poate exprima atât ca teologie a Bisericii, cât şi pentru Biserică şi, de asemenea, pretutindeni în lume, ca o teologie pentru lume în numele Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh”.

Prin punctul doi, teologii ortodocşi prezenţi la Arad au ţinut să evidenţieze că Teologia Dogmatică Ortodoxă „trebuie să dezvolte şi să susţină relaţii profunde cu exegezele biblice, făcând apel constant la rădăcinile sale scripturistice ce pot fi interpretate din perspectiva patristică şi liturgică a Tradiţiei Bisericii”.

Teologia Dogmatică Ortodoxă trebuie să lupte pentru o integrare eclezială şi spirituală continuă printr-o deschidere interdisciplinară. Ea trebuie să apeleze la afirmarea apologetică în lumea high-tech şi computerizată şi, în acelaşi timp, secularizată şi autonomă, care are nevoie de o conştiinţă ecleziastică şi sacramentală, mai spune punctul trei al documentului final.

„Trebuie să respingem utilizarea teologiei ca armă de denigrare a celuilalt”

De asemenea, Teologia Dogmatică Ortodoxă se poate dovedi un instrument decisiv în cadrul dialogurilor interconfesionale, „conferind substanţă valorii universale a Ortodoxiei. Ca această mărturie să fie eficace, noi trebuie să evităm interpretările simpliste ale creştinismului occidental. Sarcina teologiei este de a discerne şi de a predica adevărul lui Dumnezeu; noi trebuie să respingem utilizarea teologiei ca armă de denigrare a celuilalt, de adâncire a diviziunilor, sau de afişare a unui aer de superioritate” (punctul 4).

„Teologia Dogmatică Ortodoxă trebuie să fie pregătită să susţină o teologie publică autentică, pentru a conferi dinamism misiunii Bisericii în societatea contemporană, aducând mesajul mântuitor şi plin de conţinut al Evangheliei lui Hristos în vieţile oamenilor. Teologii dogmatişti ortodocşi sunt, din acest motiv, răspunzători pentru analizele din studiile lor şi în cercetarea problemei complexe a secularizării şi globalizării, a contextului postmodern cu implicaţiile sale antropologico-cosmologice şi ecleziastic-soteriologice cu care se confruntă Biserica Ortodoxă”, se încheie punctul 5.

Ultimele două puncte, 6 şi 7, vorbesc despre înfiinţarea în maximum 4 ani a unui periodic intitulat „Jurnal of Ortodox Dogmatic Theological Studies” şi despre faptul că următorul simpozion va fi organizat în anul 2011, în Grecia, în care se va discuta despre „Rolul şi limitele raţiunii în Dogmatica Ortodoxă”.

Fructificarea plenară a conţinutului Tradiţiei apostolice

Printre cele mai importante prelegeri, este demnă de amintit cea a preşedintelui AITDO, pr. prof. Ioan Tulcan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad. Acesta a spus, printre altele, că, „indiferent de evoluţiile ştiinţifice, culturale ale fiecărei epoci, modul de prezentare al dogmelor ortodoxe, spre aprofundare, înţelegere şi susţinere ferventă a misiunii Bisericii nu trebuie să facă în nici un chip abstracţie de fundamentul revelat al acestora, sprijinindu-le pe alte baze, străine de Revelaţie. Această ispită există uneori, dar ea trebuie biruită, prin recurgerea constantă la datele şi spiritul Revelaţiei, ce a avut o culme niciodată nedepăşită în Cuvântul întrupat al lui Dumnezeu”.

Pr. prof. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a venit cu următoarea concluzie: „Nu este şi nu va fi facil de a ţine în echilibru fondul tradiţional al dogmei cu forma înnoită permanent a teologiei, dar lucrul acesta trebuie urmărit constant dacă teologii îşi propun să transmită nu doar nişte teorii proprii, dezvoltate în paralel cu credinţa dintotdeauna a Bisericii, ci să fructifice plenar conţinutul Tradiţiei apostolice şi să faciliteze integrarea în dinamismul vieţii ecleziale duhovniceşti. Numai pe această cale rezultatele teologice pot fi asimilate în învăţătura generală a Bisericii, ele primind autoritatea şi girul Bisericii chiar dacă nu au autoritatea unor formule dogmatice”.

„Raţiunea şi credinţa coexistă în procesul cunoaşterii”

Dacă teologia ortodoxă ar fi rămas tributară gândirii filosofice, a susţinut pr. prof. Valer Bel, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, „n-ar fi putut să depăşească niciodată opoziţia dintre mişcarea şi nemişcarea lui Dumnezeu, fiindcă această gândire are în centrul ei ideea de substanţă, care rămâne nemişcată şi se opune mişcării. Dogmele creştine sunt jaloane ale planului de mântuire şi de îndumnezeire a noastră, cuprinse şi realizate în Revelaţia dumnezeiască supranaturală, care a culminat cu Hristos”.

Părintele Stăniloae, „concepând teologia ca pe ştiinţă a mânturii şi ca slujire eclezială, reuşeşte să redea abordării sale dogmatice întreaga încărcătură duhovnicească a mesajului revelaţional. Rolul dogmelor este de a fundamenta viaţa duhovnicească pe principiile credinţei autentice, iar rolul spiritualităţii este de a exprima în termenii cei mai clari aceste principii în viaţa credincioşilor, în vederea dobândirii sfinţeniei. Între doctrină şi spiritualitate există o intercorelaţie permanentă, şi numai împreună ele pot să ofere perspectiva împlinirii teologiei. Analiza reducţionistă, unilaterală sau exclusivistă - atât a doctrinei, cât şi a spiritualităţii - duce la deformarea şi pervertirea credinţei revelate”.

Ultima idee este a conf. dr. Cristinel Ioja, de la Facultatea de Teologie din Arad, cel care a susţinut şi ultimul referat al simpozionului: „Între raţiune şi mistică, între raţiune şi dogmă, nu există opoziţie, ci interdependenţă, raţiunea şi credinţa coexistând în procesul cunoaşterii, raţiunea fiind o parte a cunoaşterii integrale, în timp ce credinţa este o realitate mai cuprinzătoare, incluzând şi alte criterii decât cele ale raţiunii. Prin această gnoseologie echilibrată, teologia ortodoxă evită atât «apofatismul total», cât şi exacerbarea şi autonomizarea raţiunii, privind într-o unitate neconfundată teologia şi iconomia, creaţia şi mântuirea, eshatologia şi istoria, facilitând, dincolo de orice dualisme sau confuzii, întâlnirea personală dintre Dumnezeu şi om”.

▲ AITDO răspunde la provocările lumii moderne

Asociaţia Internaţională a Teologilor Dogmatişti Ortodocşi (AITDO) a luat fiinţă la Arad, cu prilejul primului Simpozion Internaţional de Teologie Dogmatică Ortodoxă din iunie 2007. Asociaţia îşi propune, conform statutului ei, ca la nivel teologic panortodox să pună în lumină valenţele profunde ale Dogmaticii Ortodoxe pentru viaţa şi misiunea Ortodoxiei în contemporaneitate, surprinzând accente, aspecte şi deschideri care să vină în întâmpinarea marilor întrebări şi provocări pe care lumea modernă le adresează Bisericii. Teologia Dogmatică Ortodoxă are oportunitatea deschiderii faţă de curentele culturale ale lumii secularizate, căreia aceasta trebuie să le aducă răspunsuri şi soluţii credibile.

Specificitatea acestui demers academic constă în aceea că participanţii la precedentul Simpozion au convenit asupra instituţionalizării acestei forme de conlucrare academică, care să se întrunească din doi în doi ani, sub forma sus-numitei asociaţii.

Conducerea actuală a Asociaţiei, desemnată prin vot în 2007, este formată din preşedinte: pr. prof. dr. Ioan Tulcan, vicepreşedinţi: conf. dr. Peter Bouteneff (New York, SUA) şi prof. dr. Michel Stavrou (Paris, Franţa), iar secretar este dr. Daniel Munteanu (Erlangen, Germania).

▲ De la teologia Sfinţilor Părinţi, la cea a Sfântului Grigorie Palama

Lucrările ediţiei a doua a Simpozionului Internaţional de Teologie Dogmatică Ortodoxă, intitulat „Tradiţie şi dogmă - ce fel de Teologie Dogmatică propunem pentru vremea de azi?”, au fost împărţite în cinci sesiuni sau şedinţe.

În prima zi, joi, 11 iunie, sesiunea a fost deschisă de prof. dr. Dimitrios Tselengidis, de la Faculta-tea de Teologie Ortodoxă din Tesalonic, Grecia, având ca temă „Urmând Sfinţilor Părinţi - o sintagmă cu character diacronic în învă-ţătura dogmatică a Bisericii”. A urmat referatul prof. dr. Michel Stavrou, de la Institutul Teologic „Saint Serge” din Paris, Franţa, cu tema „Reconcilierea dogmei creştine cu viaţa”. Ultimul referat al acestei prime părţi a simpozionului a fost cel prezentat de pr. prof. acad. dr. Dumitru Popescu, fiind intitulat „Valoarea definiţiilor canonice. Dogmă sau mărturie?”.

Sesiunea a doua a zilei a adus în faţă referatele următorilor profesori din ţară şi din străinătate: prof. dr. Peter Buteneff, de la Seminarul Ortodox „St. Vladimirâs” din New York, Statele Unite ale Americii, care a prezentat referatul „Evoluţie vs Creaţie? Exegeza Ortodoxă contemporană la Geneză 1-3”; prof. dr. Despina Prassas, de la Providence College, SUA, care a vorbit despre „Omilia 50 la Matei a Sfântului Ioan Gură de Aur. Unde se întâlneşte dogma şi tradiţia?”; pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, cu referatul „Relaţia dintre Dogmă şi Teologie în gândirea părintelui Stăniloae”; prof. dr. Aristotle Papanikolaou, Centrul Teologic din Lincoln, Fordham University, SUA, care a prezentat referatul cu titlul „Tradiţie sau politici identitare? Rolul Vestului în Teo-logia Ortodoxă contemporană”. Ultimul referent al primei zile a Simpozionului Internaţional de la Arad a fost a prof. dr. Fadi Georgi, de la Facultatea de Teologie din Balamand, Liban, care a prezentat lucrarea cu titlul „Sfântul Grigorie Palama: o cheie esenţială pentru a preda Dogmatica azi”.

Dogmă, Tradiţie, Raţiune

În a doua zi a simpozionului, începutul l-a făcut prof. dr. Svetoslav Ribolov, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sofia (Bulgaria). Lucrarea prezentată de domnia sa a avut ca temă „Teologia Dogmatică în Bulgaria în sec. XX”. Cea de-a doua comunicare a fost cea a pr. prof. dr. Valer Bel, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, care a prezentat referatul cu tema „Revelaţia, Tradiţia, Dogma şi interrelaţia lor în viaţa şi misiunea Bisericii”. A urmat prezentarea pr. Adrian Niculcea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, având ca temă „Revelaţie şi confesionalism”. Următoarele comunicări ştiinţifice au fost: prof. dr. Pyotr Mihailov, de la Universitatea Umanistă Ortodoxă „Sfântul Tihon” din Moscova, Rusia, care a prezentat lucrarea „Predica euharistică astăzi”; prof. dr. Alexey Fokin, de la Institutul Filosofic din Moscova, Rusia, care a prezentat tema „Diferite abordări dogmaice cu privire la originile sufletului uman”; pr. prof. dr. Dumitru Megeşan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea, prezentând referatul „Dimensiunea pnevmatologică a Sfintei Tradiţii într-un context eclesiologic”; prof. dr. Daniel Munteanu, de la Facultatea de Teologie din Erlangen, Germania, care a prezentat lucrarea „Dogmă şi cultură. Contribuţia principală a Ortodoxiei la teologia publică”; pr. prof. Dr. Vasile Citirigă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, prezentând referatul cu tema „Teologia Dogmatică ortodoxă - expresie a experienţei eclesial-liturgice”.

Ultima şedinţă i-a avut ca protagonişti pe: pr. conf. dr. Nicolae Moşoiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, care a susţinut referatul „Către o înţelegere mai adâncă a rânduielii Tainei Sfântului Botez”; pr. Asist. dr. Nicolae Răzvan Stan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, care a prezentat lucrarea „Relaţia între doctrină şi spiritualitate în gândirea părintelui Stăniloae”; pr. prof. dr. Ioan Tulcan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad, a prezentat referatul „Natura eclesiologic-soteriologică a dogmei în Tradiţia Ortodoxă”, iar conf. dr. Cristinel Ioja, de la aceeaşi facultate, a susţinut lucrarea „Interdisciplinaritatea dogmei. Mărturia credinţei Bisericii într-un context postmodern”.