Analiză: Peste 100.000 de IMM-uri în dificultate

Deprecierea cursului monedei naţionale, creşterea dobânzilor şi reducerea liniilor de finanţare, noul val de inflaţie generat de liberalizarea pieţelor de energie şi gaze, alături de efectele unei posibile creşteri a taxelor ar putea duce România într-o situaţie dificilă, cu falimente în serie, relevă o analiză de specialitate. Cele mai vulnerabile sunt firmele din comerţul cu ridicata şi amănuntul, din construcţii, depozitare, transporturi şi servicii.

Potrivit specialiștilor de la Sierra Quadrant care au realizat analiza, scăderea vânzărilor, semnalată la nivelul întregii economii, s-a tradus deja într-o restrângere semnificativă a afacerilor, amplificată de accentuarea blocajului financiar. La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme se află în Bucureşti-Ilfov, Cluj, Constanţa şi Braşov.

„IMM-urile, mai ales microîntreprinderile, sunt cele mai afectate, în momentul de faţă. Sunt peste 100.000 de firme din domeniile dinamice ale economiei, de la comerţ la construcţii, care reuşesc cu greu să se descurce de la o lună la alta. O eventuală creştere a taxelor venită pe fondul inflaţiei riscă să ducă multe dintre aceste businessuri în insolvenţă sau faliment”, arată analiza.

Datele de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, citate în studiu, evidenţiază faptul că numărul firmelor aflate în dificultate a trecut de 160.000 în 2025, unele fiind dizolvate, radiate, în insolvenţă sau cu activitatea suspendată, o cifră-record în ultimii cinci ani.

„Lipsa de predictibilitate fiscală vine să se adauge provocărilor generate de inflaţie, de scăderea vânzărilor. Discuţiile din spaţiul public, legate de reforma fiscală despre care se speculează că se va traduce printr-o creştere a TVA, a taxei pe profit, pe dividende şi o majorare a accizelor şi impozitelor pe proprietate, vin să pună gaz pe focul temerilor investitorilor. Pe acest fond, (…) firmele ezită să mai deschidă noi linii de business, să facă investiţii, să deruleze contracte pe termen mediu şi lung”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener Sierra Quadrant, potrivit Agerpres.

De asemenea, încasările nete din TVA au fost de 28,6 miliarde lei, mai puțin cu 2,7% faţă de cele din primul trimestru din 2024, iar scăderea ridică semnale de alarmă. „Dacă TVA colectată este mai puţină decât anul trecut înseamnă că economia şi-a redus motoarele la limita de avarie”, se menţionează în raport.

Din datele Institutului Naţional de Statistică reiese faptul că avansul economic din 2024, de 0,8%, a fost cel mai mai scăzut din ultimii 12 ani, cu excepţia anului pandemiei (2020), când s-a înregistrat o pondere de 0,6%. Totodată, numărul firmelor dizolvate a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an Registrul Comerţului raporta 3.762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205 (+18% faţă de 2023). (C. Z.)