Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Atribuţiile unui parlamentar european

Atribuţiile unui parlamentar european

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 07 Mai, 2019

Alegerile pentru Parlamentul European, care se vor derula în toate ţările UE între 23 şi 26 mai, vor avea o importanţă capitală pentru viitorul Uniunii Euro­pene şi al statelor membre. Acest scrutin, marcat în mod tradiţional de un absenteism puternic, reprezintă un prilej de a reaminti alegătorilor care sunt atribuţiile deputaţilor europeni. România ar urma să aibă 33 de europarlamentari în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus faţă de legislatura 2014-2019.

În prezent există 751 de eurodeputaţi aleşi prin sufragiu universal de concetăţenii lor şi care reprezintă 28 de state membre. În caz că acordul de Brexit va fi votat de Parlamentul britanic până la 23 mai, Marea Britanie nu va participa la alegerile europene şi numărul lor se va reduce până la 705 aleşi. Uniunea Europeană a profitat de prilej pentru a reechilibra componenţa Parlamentului European (PE) şi a aloca între unul şi cinci locuri suplimentare mai multor state membre „subreprezentate” din punct de vedere demografic.

Este şi cazul României, care ar urma să aibă 33 de eurodeputaţi în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus faţă de legislatura 2014-2019.

Eurodeputaţii sunt echivalentul aleşilor din Parlamentul României, dar la scară europeană. Ei reprezintă puterea legislativă, pe care o împart cu membrii Consiliului European.

În cadrul Parlamentului European, deputaţii studiază, discută, amendează şi votează textele de lege propuse de Executiv (Comisia Europeană), încercând să ajungă la un acord cu Consiliul Uniunii Europene, care trebuie şi el să valideze textele adoptate de Legislativ.

Potrivit unui text postat pe site-ul PE, peste 1.000 de propuneri legislative ale comisiei au fost discutate şi finalizate de Parlamentul European în urma negocierilor cu Consiliul UE de la alegerile din 2014 şi până în prezent.

Printre deciziile luate de europarlamentari în actuala legis­latură se numără cele referitoare la siguranţa zborului, combaterea utilizării neraţionale a pungilor de plastic şi interzicerea obiectelor de plastic de unică folosinţă din 2021, eliminarea tarifelor de roaming, transparenţa comisioanelor la plata cu cardul, protecţia datelor în era digitală sau asigurarea faptului că activităţile Erasmus+ nu vor fi afectate în cazul unui Brexit fără acord.

De asemenea, eurodeputaţii sunt cei care votează bugetul Uniunii, se pronunţă asupra candidaturilor la preşedinţia Comisiei Europene şi a componenţei Executivului comunitar.

Membrii Parlamentului European urmăresc modul în care legislaţia europeană este implementată în statele membre şi cum aceasta influenţează viaţa cetăţenilor. În acelaşi timp, eurodeputaţii evaluează şi activitatea executivă a Comisiei Europene şi felul în care sunt utilizaţi banii europeni.

Au fost şi cazuri în care Parlamentul European s-a opus deciziilor comisiei, atunci când deputaţii au considerat că aceasta a abuzat de puterea şi competenţele atribuite.

Pe de altă parte, PE are o comisie specială pentru petiţii, care a înregistrat peste 6.500 de petiţii din iulie 2014 şi a gestionat plângeri, solicitări şi observaţii ale cetăţenilor referitoare la aplicarea legislaţiei europene.

Calendarul PE prevede perioade pentru patru tipuri diferite de activităţi desfăşurate de eurodeputaţi. Astfel, pentru misiunea pur legislativă sunt alocate patru zile pe lună pentru sesiunile plenare care au loc la Strasbourg.

Alte patru zile pe lună sunt dedicate activităţilor din comisiile parlamentare la Bruxelles. Comisiile studiază textele de lege propuse de Comisia Europeană înainte ca ele să fie supuse la vot în sesiuni plenare. Fiecare eurodeputat trebuie să fie membru cel puţin al unei comisii şi supleant al alteia.

O săptămână pe lună este destinată muncii în circumscripţie. Obiectivul este ca deputatul european să asigure legătura între cetăţenii ţării pe care o reprezintă şi Parlamentul European.
În sfârşit, în timpul rămas, circa două săptămâni pe lună, eurodeputatul participă la reuniunile grupului politic transnaţional căruia îi aparţine.